Precizia falsă apare atunci când datele numerice sunt prezentate într-un mod care implică o precizie mai bună decât ar avea justificare. Deoarece precizia este o limită a exactității, acest lucru duce adesea la o încredere excesivă în acuratețe, la o prejudecată asupra preciziei.

Descriere Madsen Pirie definește termenul „precizie falsă” într-un mod mai general: atunci când se folosesc numere exacte pentru noțiuni care nu pot fi exprimate în termeni exacți. De exemplu, „Știm că 90 % din dificultatea scrisului constă în a începe”. Adesea, falsa precizie este folosită în mod abuziv pentru a produce o încredere nejustificată în afirmația: „apa noastră de gură este de două ori mai bună decât cea a concurentului nostru”.

În știință și inginerie, convenția este că, dacă nu se menționează explicit o marjă de eroare, numărul de cifre semnificative utilizate în prezentarea datelor ar trebui să fie limitat la ceea ce este garantat de precizia acelor date. De exemplu, dacă un instrument poate fi citit până la zecimi dintr-o unitate de măsură, rezultatele calculelor care utilizează date obținute de la acel instrument pot fi enunțate cu încredere doar până la zecimi, indiferent de ceea ce se obține în calculul brut sau dacă alte date utilizate în calcul sunt mai precise. Chiar și în afara acestor discipline, există tendința de a presupune că toate cifrele diferite de zero ale unui număr au semnificație. Astfel, furnizarea de prea multe cifre poate determina privitorul să se aștepte la o precizie mai bună decât cea reală.

Totuși, în etapele intermediare ale unui calcul este o practică bună să se lucreze cu mai multe cifre semnificative decât cele ale datelor, pentru a evita acumularea de erori de rotunjire.

Precizia falsă apare frecvent atunci când se combină date de înaltă precizie și de precizie scăzută, atunci când se utilizează un calculator și în .

Exemple Falsa precizie este esența numeroaselor variante ale unei glume, care pot fi rezumată astfel: Un ghid turistic la un muzeu le spune vizitatorilor că un schelet de dinozaur are , deoarece i s-a spus că are 100 de milioane de ani când a început să lucreze acolo, acum 5 ani.

Dacă vitezometrul unei mașini indică o viteză de 60 mph (96,6 km/h), convertirea acesteia la 96,56064 km/h face ca măsurarea să pară foarte precisă, când, de fapt, nu a fost.

Valorile care se bazează pe eșantionare, cum ar fi testele de inteligență, sunt adesea prezentate cu o precizie falsă. Chapter 4. Much Ado about Practically Nothing

Note

Vezi și Cifre semnificative Eroare de rotunjire Rotunjire Măsurare

Categorie:Analiză numerică Categorie:Măsurare