Protocronismul (din greacă: πρώτος prõtos „primul” + χρονος chronos „timp”, în traducere „primul timp, strătimpul”) este o tendință de a afirma anticiparea la nivel național a unor realizări artistice și științifice universale.Cf. Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) Academia Română, Institutul de Lingvistică Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009 - Curent de idei, opus sincronismului, care afirmă adesea, în mod nejustificat, anticiparea românească a unor creații artistice și științifice universale. – Proto- + [sin]cronism.

Termenul a început să circule în Republica Socialistă România în anii '70 și voia să delimiteze un curent ideologic care sublinia caracterul unic și de pionierat al culturii române. Inițiatorii lui, asemeni tradiționaliștilor interbelici, avertizau asupra consecințelor drastice pe care le poate avea subordonarea față de Occident și implicit denunțau teoriile cosmopolite precum Sincronismul lui Lovinescu.Keith Hitchins, Historiography of the Countries of Eastern Europe: Romania, American Historical Review, Volume 97, Issue 4, October 1992, Pages 1064–1083.

În mediul academic aceeași noțiune este denumită peiorativ și dacomanie sau tracomanie. Autorul Dan Alexe o numește dacopatie.Dan Alexe, Dacopatia și alte rătăciri românești, Editura Humanitas, 2015 Prof. univ. dr. Blaga Mihoc, Despre Dacopatia și alte rătăciri românești, de Dan Alexe (Humanitas, 2015), Uniunea Ziariștilor Profesioniști - Filiala Bihor, 28 octombrie 2015

Istoric

thumb|lright|200px|Artă murală (mozaic) pe temă dacică pe un bloc din Orăștie construit în perioada comunistă thumb|200px|Decretul ceaușist privind adăugarea numelui „Napoca“ la denumirea municipiului Cluj, împreună cu decretul de conferire a ordinului „Steaua RSR” orașului respectiv Una dintre cauzele des invocate ale fenomenului este legată de un complex de inferioritate specific naționalismului românesc.Verdery, p. 177. Una dintre primele expresii ale unei teze protocroniste ar putea fi atribuită lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.Boia, 138-139, 140, 147; Verdery, p. 326. Savant și pionier al culturii române, cu o operă de valoare incontestabilă în ansamblul său, acesta afirmă într-adevăr în Etymologicum Magnum Romaniae că dinastiile princiare medievale din Țara Românească și Moldova descindeau dintr-o castă dacică ce își avea originile în vremea lui Burebista.Boia, p. 82.

Totuși, un exemplu mult mai edificator este Nicolae Densușianu, ale cărui scrieri sunt grupate în principal în Dacia preistorică. Acesta prezintă într-o manieră speculativ-vizionară o civilizație pelasgă, originară din spațiul românesc, ce domnește de mai bine de un mileniu peste un imperiu întins de la Atlantic până în India și care ar fi la baza întregii culturi europene.Babeș Autorul mai califică drept daci personalități istorice ca Asăneștii sau Horea.Boia, p. 147-148.

După Primul Război Mondial, ideologia de nuanță protocronistă a început să câștige în simpatie în unele cercuri politice. Garda de Fier, organizație de extremă dreaptă, cocheta mai ales cu ideea unei integrări a ceea ce se voia a fi, un mesaj zamolxian (adică dacic) în propria sa ideologie.Boia, p. 320.

Criticând fenomenul, Șerban Cioculescu introduce în 1941 termenul tracomanie pentru respectivele exagerări. Mircea Eliade, deși el însuși era sursă de inspirație pentru exagerări contemporane și ulterioare, relua termenul lui Cioculescu și vorbea de „un curent care, în expresiile lui cele mai extravagante, a meritat numele de «tracomanie»”.Oișteanu citând din M. Eliade - De la Zalmoxis la Genghis-Han, Ed. Științifică si Enciclopedică, București, 1980, p. 85.

În 1974 Edgar Papu publică în revista culturală Secolul 20Acesta este titlul real al revistei: Secolul 20. un eseu intitulat „Protocronismul românesc”, susținând prioritatea cronologică românească în cazul unor inovații europene.Boia, p. 122–123; Martin

Ideea a fost imediat adoptată de regimul naționalist al lui Ceaușescu, care a încurajat și amplificat discursul cultural și istoric, afirmând superioritatea culturii autohtone în fața oricărei influențe străine.Boia, p.117-126. Ideologia ceaușistă dezvoltă un concept aparte după 1974, când la al XI-lea Congres al Partidului Comunist din România atașează protocronismul marxismului oficial, afirmând că dacii fondaseră „un stat neorganizat” permanent.Boia, p. 120.

Vladimir Tismăneanu scria că „Protocronismul” a fost ideologia, sponsorizată de partid, care afirma precedența românească în cazul unor descoperiri științifice și culturale majore și a reprezentat, de fapt, fundamentul tiraniei naționaliste a lui Ceaușescu.

Protocronismul actual Protocronismul supraviețuiește regimului care îl integrase în ideologia sa oficială, deși trebuie menționat că nu este o „invenție” românească. Internetul dar și publicistica sau literatura oferă o gamă largă de exemple de teorii pseudo-științifice bazate pe argumentații mai mult sau mai puțin elaborate. Unii autori văd în finanțatorii acestor proiecte personalități care au avut în trecut legături cu regimul ceaușist.Ungureanu În acest sens diverși autori citează numele lui Iosif Constantin Drăgan.Ungureanu, Boia, p. 268, Verdery, p. 343

Un motiv des invocat de susținătorii curentului este cel al cenzurii la care ar fi supuși din partea lumii academice. Se creează astfel confuzii între „cenzura” în sensul politic, de limitare a libertății de exprimare, cu selecția (uneori dură) făcută de publicațiile științifice și editurile prestigioase care își asumă astfel un anumit nivel al lucrărilor publicate. Teoria conspirației și denunțarea unei „științe oficiale” și a specialiștilor aserviți ei fac parte din discursul protocronist actual.

Napoleon Săvescu, un medic româno-american, este în momentul de față figura inconturnabilă a curentului. Autor al cărții Noi nu suntem urmașii Romei și co-editor împreună cu Iosif Constantin Drăgan al revistei Noi, Tracii, acesta este susținătorul unor teze extrem de controversate.

George Pruteanu a numit protocronismul „naționalismul paranoic și sterp”, deoarece protocronismul susține că limba dacă a fost originea limbii latine și a tuturor celorlalte limbi, inclusiv indiana și babiloniana.

Tendințe similare în alte state

Note

Bibliografie Dan Alexe, Dacopatia și alte rătăciri românești, Humanitas, București 2015. Mircea Babeș, "Renașterea Daciei?" August 2001 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, București, Editura Humanitas, 1997. G. M. Ionescu, Etiopienii în Dacia preistorică, București, Tipografia Stereotipia, 1926. Mircea Martin, Cultura romana intre comunism si nationalism (II), 31 octombrie 2002, Revista 22 Andrei Oișteanu, „Mircea Eliade, între ortodoxism și zamolxism” în Observator cultural, nr. 127, 30 iulie 2002, pp. 11-13. Vezi și Andrei Oișteanu, “Mircea Eliade, Between political Journalism and scientific work”, “Archaeus. Studies in the History of Religions”, Tome VIII, fasc. 1-4, Bucharest, 2004, pp. 323-340. Vezi și Andrei Oișteanu, Religie, politică și mit. Texte despre M. Eliade și I.P. Culianu, Ed. Polirom, Iași, 2014, pp. 9-33. Edgar Papu, Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc, București, Editura Eminescu, 1977. Zoe Petre, Observatorul Cultural "Burebista, contemporanul nostru" August 2001, Ovidiu Șimonca - „Mircea Eliade și căderea în lume”, recenzie a cărții lui Florin Țurcanu, Mircea Eliade. Le prisonnier de l'histoire, în Observator cultural, nr. 305. Vladimir Tismăneanu - „Mitul protocronist și barocul stalino-fascist”, Evenimentul zilei, 6 februarie 2006. Alexandra Tomiță, O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc, București, Ed. Cartea Românească, 2007 - recenzie1 - recenzie2 Dan Ungureanu - Nu trageți in ambulanță, în Observator cultural, nr. 167, 6-12 mai 2003. Katherine Verdery, National Ideology under Socialism. Identity and Cultural Politics in Ceaușescu's Romania, University of California Press, 1991. ISBN 0-520-20358-5

Lectură suplimentară

Papu, Edgar. Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc [From our Classics. Contributions to the Idea of a Romanian Protochronism]. Bucharest, Editura Eminescu, 1977. Tomiță, Alexandra. O istorie „glorioasă”. Dosarul protocronismului românesc [A “Glorious” History. The Romanian Protochronism File]. Bucharest, Editura Cartea românească, 2007.

Vezi și Codexul Rohonczy Dacia preistorică Tăblițele de la Sinaia Alfabetul secuiesc

Legături externe Starea Natiei Oficial. National Art as Legitimate Art: 'National' between tradition and Ideology in Ceausescu's Romania - Alice Mocanescu, Durham University „Tracologie și Tracomanie” de Sorin Olteanu O discuție la școala de vară de la Sighet care adresează și problema protocronismului Teoria Protocronismului - Fisier Audio din Blogul "Nervi de Sezon" O prezentare satirică pe site-ul unui grup de tineri medieviști „An anthropological discussion of the significance of theories of cultural and historical primacy illustrated with examples from Hungary and Serbia” - Eric Beckett Weaver „Ancient Magyar Rovás”, Journal Of The Institute For Hungarian Studies, Vol. 1, Number 2, October, 1996 - Adorján Magyar

Categorie:Misticism național Categorie:Naționalism Categorie:Protocronism Categorie:România comunistă