Soborul Sfintelor Femei Române reprezintă femeile sfinte, de neam român, cunoscute sau necunoscute, care s-au nevoit pe teritoriul României, sau ale căror moaște se află pe teritoriul României.
Soborul Sfintelor Femei Române este sărbătorit în a treia duminică după Paști, numită și Duminica Femeilor Mironosițe.
În anul 2025 Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât instituirea sărbătorii Soborului Sfintelor Femei Românce la propunerea Patriarhului Daniel o dată cu declararea anului 2026 ca An comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, cuvioase, soții și mame). În același an au fost canonizate 16 femei române, proclamare generală a canonizării fiind oficiată la 6 februarie 2026 în Catedrala Patriarhală din București.
Troparul Pe femeile sfinte, pe vlăstarele Evangheliei, ale României podoabe, să le cinstim, credincioșilor, osârdia virtuții lor urmând și luptele cele duhovnicești, pe mucenițe, cuvioase și mlădițele domnești să le lăudăm, strigând: Slavă Celui ce v-a încununat! Slavă Celui ce v-a sfințit! Slavă Celui ce pe pământ și în cer S-a preaslăvit prin voi!
Icoana Icoana Soborului Sfintelor Femei Române prezentată cu prilejul instituirii acestei sărbători este inspirată de modelul icoanei bizantine De tine se bucură ce o are în plan central pe Maica Domnului, cea plină de har, căreia îi aduce laudă „toată făptura”. În cazul de față cele care o slăvesc sunt Sfintele Femei Române, așezate în patru cete mari: mucenițele, monahiile, femeile simple din popor și doamnele sau principesele. miniatura|348x348px|De tine se bucură, icoană de G.Klontzas (16th c.) Ceata Sfintelor Femei din popor este reprezentată de Sfânta Anastasia Șaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Șaguna, Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași (1906-1971), Sfânta Olimpiada de la Fărcașa (1880-1967), mama Sfântului Cuvios Petroniu de la Prodromu și Sfânta Magdalena de la Mălainița (1895-1962).
Ceata sfintelor mucenițe sau martire este reprezentată de Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș (1206‑1218), Sfânta Mare Muceniță Chiriachi de la Huși (282‑303), Sfânta Muceniță Tatiana de la Craiova (†225), Sfânta Muceniță Maxima din Singidunum (Belgrad) (†304), Sfânta Muceniță Anastasia din Sirmium (†304), Sfintele Mucenițe Ana, Ala, Larisa, Moico, Mamica, Virgo și Animais din Goția (†370) și Sfânta Cuvioasă Muceniță Evloghia de la Samurcășești (1908‑1949).
Ceata doamnelor sau a principeselor le are ca reprezentante pe Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (†1729), Sfânta Cuvioasă Teofana Basarab (sec. XIV), Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeș (1487‑1554) și Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776‑1857).
Ceata cuvioaselor maici le înfățișează pe Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași (sec. XI), Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla (sec. XVII‑XVIII), Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (sec. XVII‑XVIII), Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratec (1697‑1814), Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratec (1757‑1842), Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea (†1833), mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852‑1939), Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeț (1896‑1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv, Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923‑2011) și Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea.
Note
Vezi și Cele 16 sfinte române Categorie:Femei sfinte Categorie:Sărbători legate de sfinți