Protocolul III (denumit și Protocolul adițional III sau Additional Protocol III / AP III) este un protocol adoptat în 2005 ca amendament la Convențiile de la Geneva, referitor la adoptarea unui simbol distinctiv adițional. Conform protocolului, semnul de protecție al Cristalului Roșu poate fi afișat de personalul medical și religios în timp de război, în locul simbolurilor tradiționale ale Crucii Roșii sau Semilunii Roșii. Persoanele care afișează oricare dintre aceste embleme de protecție îndeplinesc o misiune umanitară și trebuie protejate de toate părțile implicate în conflict.
Istoric Până la jumătatea secolului al XIX-lea, războiul modern devenise din ce în ce mai nediscriminatoriu. Nu era deloc neobișnuit ca un medic militar să fie împușcat pe câmpul de luptă și să-și piardă viața în timp ce aduna și îngrijea răniții. Se recunoștea tot mai mult necesitatea de a distinge personalul medical de combatanți, pentru a le facilita comandanților militari evitarea și protejarea acestora. Dacă s-ar fi permis fiecărei țări să-și creeze propria emblemă, s-ar fi creat confuzie. Pentru a salva vieți, era nevoie de o singură emblemă neutră, recunoscută și utilizată în mod egal de toate țările. Convenția de la Geneva din 1864 prevede că personalul medical de pe câmpul de luptă trebuie să poarte o emblemă distinctivă, ca semn al misiunii sale umanitare și al statutului său de noncombatanți. La acea vreme, simbolul ales era o cruce roșie pe fond alb. Națiunile musulmane s-au opus acestui simbol din cauza asemănării sale cu crucea creștină. Încă din 1876, Imperiul Otoman a introdus Semiluna Roșie ca emblemă alternativă, mai puțin asociată cu creștinismul. Au fost propuse și alte embleme, printre care ale Leul și Soarele Roșii ale PersieiLeul și Soarele Roșii, deși sunt și astăzi recunoscute ca simboluri protectoare, au căzut în desuetudine. Iranul/Persia a fost singura țară care a folosit acest simbol, iar după Revoluția Iraniană a trecut la Semiluna Roșie., emblema dublă (atât crucea roșie, cât și semiluna roșie) a Societății Crucii Roșii din Eritreea, precum și Steaua lui David roșie a organizației Magen David Adom din Israel
De-a lungul timpului, adoptarea unui simbol unic și universal s-a confruntat cu două dificultăți frecvente:
Acestea pot fi percepute ca având conotații religioase, culturale sau politice. Această percepție intră în conflict cu statutul neutru și umanitar al personalului medical în conflictele armate. * Aceste embleme sunt legate de calitatea de membru al societăților naționale. Membrii sunt obligați să utilizeze emblema cu crucea roșie sau cu semiluna roșie. Deoarece nu a dorit să renunțe la Steaua lui David roșie, nu i s-a acordat calitatea de membru. Fără această calitate, organizația nu a putut beneficia de anumite protecții prevăzute de Convențiile de la Geneva.
În 2005, o delegație internațională a reușit în sfârșit să găsească o soluție cuprinzătoare la aceste dificultăți prin adoptarea Protocolului III. Organizației Magen David Adom i se acordă protecția prevăzută de Convențiile de la Geneva, cu condiția ca aceasta să arboreze cristalul roșu în contextul unui conflict internațional. Până în iulie 2025, Protocolul III a fost ratificat sau au aderat la acesta 80 de țări și a fost semnat de alte 20. Tratatul a intrat în vigoare la 14 ianuarie 2007.
Reguli de aplicare
Articolul 2 din acest scurt protocol recunoaște o emblemă distinctivă suplimentară, Cristalul Roșu, care poate fi utilizată pe lângă simbolurile Crucii Roșii și Semilunii Roșii și în aceleași scopuri ca acestea. Tuturor celor trei embleme li se acordă același statut juridic. Există două utilizări distincte recunoscute pentru toate cele trei embleme:
Utilizare în scop de protecție. Personalul medical și religios își poate marca echipamentul individual, vehiculele, navele și clădirile ca semn al misiunii umanitare pe care o îndeplinesc și al statutului de protecție de care beneficiază în temeiul Convențiilor de la Geneva, în special al Primei Convenții de la Geneva. Protecțiile prevăzute de Convenția de la Geneva nu depind de purtarea emblemei. Emblemele sunt doar un semn vizibil al statutului protejat al persoanelor. Membrii forțelor armate pot folosi aceste marcaje în orice moment. Instituțiile civile, cum ar fi spitalele, pot folosi aceste marcaje temporar, în contextul unui conflict armat. Utilizare orientativă. Membrii mișcării pot purta emblemele atât în perioadele de conflict, cât și în perioadele de pace, ca semn al apartenenței lor la aceasta.
Utilizarea abuzivă a acestor embleme este interzisă de dreptul internațional. Utilizarea abuzivă poate diminua valoarea lor protectoare și poate submina eficacitatea personalului umanitar. Utilizarea uneia dintre aceste embleme pentru a proteja combatanții și echipamentul militar cu intenția de a induce în eroare adversarul constituie perfidie și este considerată o crimă de război.
Vedeți și: Lista părților la Convențiile de la Geneva: include o listă a statelor care au semnat și o listă a statelor care au ratificat Protocolul III; Protocolul I, o modificare adoptată în 1977 privind protecția victimelor în conflictele internaționale; Protocolul II, un amendament adoptat în 1977 privind protecția victimelor conflictelor armate neinternaționale; Dreptul războiului, cunoscut și sub denumirea de dreptul internațional umanitar.
Note
Categorie:Tratate ale Statelor Unite ale Americii Categorie:Tratate ale Regatului Unit Categorie:Tratate ale Ucrainei Categorie:Tratate ale Suediei Categorie:Tratate ale Spaniei Categorie:Tratate ale Portugaliei Categorie:Tratate ale Poloniei Categorie:Tratate ale Paraguayului Categorie:Tratate ale Țărilor de Jos Categorie:Tratate ale Republicii Moldova Categorie:Tratate ale Mexicului Categorie:Tratate ale Lituaniei Categorie:Tratate ale Italiei Categorie:Tratate ale Ungariei Categorie:Tratate ale Greciei Categorie:Tratate ale Germaniei Categorie:Tratate ale Georgiei Categorie:Tratate ale Franței Categorie:Tratate ale Finlandei Categorie:Tratate ale Danemarcei Categorie:Tratate ale Croației Categorie:Tratate ale Bulgariei Categorie:Tratate ale Braziliei Categorie:Tratate ale Austriei Categorie:Tratate ale Armeniei Categorie:Tratate ale Argentinei Categorie:Tratate ale Albaniei Categorie:Convențiile de la Geneva