Düdingen este o comună a districtului Sense, în cantonul Fribourg, Elveția.

Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]

Düdingen are o suprafață de 30,76 km². Din această suprafață, 20,78 km² sau 67,5% este folosită în scopuri agricole, în timp ce 4,08 km² sau 13,3% este împădurită. Din restul terenului, 3,83 km² sau 12,4% este zonă locuită (clădiri sau drumuri), 1,95 km² sau 6,3% reprezintă fie râuri, fie lacuri, iar 0,18 km² sau 0,6% este teren neproductiv.

Din zona construită, locuințele și clădirile reprezintă 5,5%, iar infrastructura de transport 4,4%. Din terenul împădurit, 12,1% din suprafața totală a terenului este puternic împădurită, iar 1,2% este acoperită cu livezi sau grupuri mici de copaci. Din terenul agricol, 48,9% este folosit pentru cultivarea recoltelor și 16,3% sunt pășuni, în timp ce 2,3% este utilizat pentru livezi sau culturi de viță-de-vie. Toată apa din municipalitate se află în lacuri.

Municipalitatea se află în districtul Sense, la nord de Fribourg. Este municipalitatea cu cea mai mare populație din districtul Sense. Aceasta constă dintr-un număr de cătune, inclusiv Mariahilf, Schiffenen, Bonn, Sankt Wolfgang, Ottisberg, Garmiswil, Jetschwil, Heitiwil și Galmis.

Comune limitrofe

Istorie Düdingen a fost menționat pentru prima dată în 1180 sub numele de Doens. În 1258 a fost menționat ca Tiudingen, iar în 1414 ca Dyung.

Demografie Düdingen are o populație (în decembrie 2020) de 8 300 de locuitori. În 2008, 9,7% din populație era formată din cetățeni străini rezidenți. Pe parcursul ultimilor 10 ani (2000–2010), populația s-a modificat cu o rată de 8,6%. Migrația a reprezentat 5,9%, în timp ce nașterile și decesele au reprezentat 2,8%.

Majoritatea populației (în anul 2000) vorbește germana (6 021 sau 89,7%) ca limbă maternă, franceza este a doua cea mai comună limbă (300 sau 4,5%), iar sârbocroata este a treia (101 sau 1,5%). Există 24 de persoane care vorbesc italiana.

Evoluția populației:

Religie Conform recensământului din anul 2000, 4 860 de persoane (sau 89,7%) erau de confesiune romano-catolică, în timp ce 1 023 (sau 15,2%) aparțineau Bisericii Evanghelice Reformate a Cantonului Fribourg. Din restul populației, existau 147 de membri ai unei biserici ortodoxe (aproximativ 2,19% din populație), 3 persoane (aproximativ 0,04%) care aparțineau Bisericii Creștine Catolice și 118 persoane (aproximativ 1,76%) care făceau parte dintr-o altă biserică creștină.

De asemenea, erau 207 persoane (aproximativ 3,08%) de religie islamică. Existau 10 persoane de religie budistă, 8 hinduși și 3 persoane care aparțineau unei alte biserici. 230 de persoane (aproximativ 3,43%) nu aparțineau niciunei biserici, fiind agnostici sau atei, iar 159 de persoane (aproximativ 2,37%) nu au răspuns la întrebare.

Situri de patrimoniu de importanță națională Ferma de la Galmis 6, fostul Schit Sfânta Magdalena, Viaductul Grandfey (împărțit cu Granges-Paccot), conacul rural de Boccard, conacul rural von Montenach, capela de pelerinaj de la St. Wolfgang 25 și capela de pelerinaj Muttergottes sunt incluse pe lista siturilor de patrimoniu elvețian de importanță națională. Cătunele Jetschwil și Galmis fac parte din Inventarul siturilor de patrimoniu elvețian.

Note

Referințe

Vezi și Listă de localități din cantonul Fribourg

Legături externe

Categorie:Localități din cantonul Fribourg Categorie:Comune din cantonul Fribourg