Elizabeth Fries Ellet (născută Lummis; ) a fost o scriitoare, istorică și poetă americană. Este considerată prima autoare care a documentat viețile femeilor ce au contribuit la Războiul de Independență al Statelor Unite.
S-a născut la New York, sub numele de Elizabeth Fries Lummis, și a debutat editorial în 1835 cu volumul Poezii, traduse și originale. Ulterior s-a căsătorit cu chimistul William Henry Ellet, împreună cu care s-a stabilit în Carolina de Sud. De-a lungul carierei, a publicat mai multe cărți și a colaborat la numeroase reviste literare. În 1845, s-a întors la New York, unde s-a integrat în cercurile literare ale vremii. A fost implicată într-un scandal public în care au fost implicați Edgar Allan Poe și Frances Sargent Osgood, precum și, ulterior, într-un alt conflict care l-a vizat pe Rufus Wilmot Griswold.
Cea mai importantă lucrare a sa, Femeile Revoluției Americane (The Women of the American Revolution) din 1845, publicată în trei volume, prezintă biografiile unor femei patriot din perioada formării Statelor Unite. Elizabeth Fries Ellet a continuat să scrie până la moartea sa, în 1877.
Biografie Elizabeth Fries Lummis s-a născut la 18 octombrie 1818, în Sodus Point, statul New York. Mama sa, Sarah Maxwell (1780–1849), era fiica căpitanului John Maxwell, veteran al Războiului de Independență al Statelor Unite. În timpul conflictului, acesta a fost inițial locotenent în prima companie ridicată în comitatul Sussex, New Jersey, fiind ulterior promovat la gradul de căpitan în Regimentul al Doilea de Miliție din comitatul Hunterdon. Între 7 februarie 1777 și 11 aprilie 1778, a servit ca ofițer în regimentul colonelului Spencer din Armata Continentală, iar mai târziu s-a alăturat armatei conduse de George Washington, comandând o unitate de aproximativ 100 de voluntari, cunoscută sub numele de „Compania Maxwell”.
Tatăl său, William Nixon Lummis (1775–1833), a fost un medic proeminent, format la Philadelphia sub îndrumarea renumitului doctor Benjamin Rush. La începutul secolului al XIX-lea, acesta a părăsit Philadelphia și a achiziționat domeniul Pulteney din Sodus Point, în comitatul Wayne, New York.
Elizabeth Lummis a studiat la Seminarul Feminin Aurora din Aurora, New York, unde a urmat cursuri de limbi străine, inclusiv franceză, germană și italiană. La vârsta de 16 ani, a publicat prima sa lucrare, o traducere a operei Euphemio din Messina de Silvio Pellico.
Carieră În 1835, Elizabeth Lummis a publicat prima sa carte, Poezii, traduse și originale, volum care includea și tragedia „Teresa Contarini”, inspirată din istoria Veneției. Piesa a fost montată cu succes la New York și în alte orașe americane. În aceeași perioadă, s-a căsătorit cu chimistul William Henry Ellet (1806–1859).
În 1836, după numirea soțului său ca profesor de chimie, mineralogie și geologie la Colegiul Carolina de Sud, cuplul s-a mutat la Columbia, în Carolina de Sud. În anii petrecuți aici, Elizabeth Ellet a publicat mai multe lucrări. În 1839, a apărut volumul Personajele lui Schiller, un eseu critic dedicat lui Friedrich Schiller, care includea și traduceri ale unor poezii ale acestuia. Ulterior, a publicat Scene din viața Ioanei din Sicilia, o lucrare despre viața aristocrației feminine, precum și Hoinăreli prin țară (1840), o descriere a peisajelor întâlnite în călătoriile sale prin Statele Unite.
Pe lângă acestea, a continuat să scrie poezii, traduceri și eseuri despre literatura europeană, colaborând la publicații precum American Monthly, North American Review, Southern Literary Messenger și Southern Quarterly Review. Activitatea sa literară s-a remarcat prin diversitatea genurilor abordate.
În 1845, Elizabeth Ellet s-a despărțit de soțul său și s-a întors la New York, unde s-a reintegrat în cercurile literare ale vremii, alături de personalități precum Margaret Fuller, Anne Lynch Botta, Edgar Allan Poe, Rufus Wilmot Griswold, Anna Cora Mowatt și Frances Sargent Osgood.
Controverse În această perioadă, Elizabeth Ellet a fost implicată într-un scandal notoriu care i-a avut în centru pe Edgar Allan Poe și Frances Sargent Osgood, ambii căsătoriți la acel moment. Relatările contemporane diferă în privința detaliilor și a succesiunii exacte a evenimentelor. La mijlocul anilor 1840, Poe se afla la apogeul popularității sale, în special datorită poemului „Corbul”. În acest context, mai multe femei din cercurile literare i-au adresat corespondență, printre care Ellet și Osgood; potrivit unor surse, unele dintre aceste scrisori aveau un ton flirtant sau amoros. Ellet ar fi avut, de asemenea, întâlniri cu Poe pentru discuții literare, iar unele relatări sugerează existența unei rivalități între ea și Osgood pentru atenția acestuia. Poe scrisese în această perioadă câteva poezii dedicate lui Osgood, printre care „A Valentine”.
Potrivit unor mărturii, în ianuarie 1846, în timpul unei vizite la locuința lui Poe,Meyers, Jeffrey. Edgar Allan Poe: His Life and Legacy. New York Cooper Square Press, 1992: 191. . Ellet ar fi observat scrisori primite de la Osgood, pe care i le-ar fi arătat Virginia Poe. Ulterior, Ellet ar fi sfătuit-o pe Osgood să solicite returnarea acestora, sugerând că ar putea reprezenta o indiscreție. La cererea lui Osgood, Margaret Fuller și Anne Lynch Botta ar fi intervenit pe lângă Poe pentru recuperarea scrisorilor. Reacționând iritat, acesta ar fi sugerat că Ellet ar trebui să se preocupe de propria corespondență și i-ar fi returnat scrisorile pe care le primise de la ea.Silverman, Kenneth. Edgar A. Poe: Mournful and Never-ending Remembrance. New York: Harper Perennial, 1991: 290. ISBN: 0-06-092331-8.
În pofida acestui fapt, Ellet i-ar fi cerut fratelui său, colonelul William Lummis, să intervină pentru recuperarea scrisorilor, ceea ce ar fi dus la escaladarea conflictului: acesta l-ar fi amenințat pe Poe, care, temându-se pentru siguranța sa, ar fi solicitat un pistol de la Thomas Dunn English. În același timp, potrivit unor relatări, soțul lui Osgood, Samuel Stillman Osgood, ar fi amenințat-o pe Ellet cu acțiuni legale, determinând-o să-și retracteze afirmațiile și să atribuie întreaga situație comportamentului lui Poe, pe care îl descria drept instabil.
Zvonurile privind presupusa instabilitate mentală a lui Poe ar fi fost ulterior răspândite în cercurile literare și în presă, contribuind la deteriorarea reputației sale.Silverman, Kenneth. Edgar A. Poe: Mournful and Never-ending Remembrance. New York: Harper Perennial, 1991: 292. .Meyers, Jeffrey. Edgar Allan Poe: His Life and Legacy. New York Cooper Square Press, 1992: 192. . După reconcilierea dintre Frances Sargent Osgood și soțul ei, scandalul s-ar fi estompat treptat.
Cu toate acestea, episodul ar fi avut consecințe personale semnificative. Virginia Poe, deja bolnavă, ar fi fost profund afectată și ar fi primit scrisori anonime referitoare la presupusele infidelități ale soțului ei. Potrivit unor relatări, pe patul de moarte aceasta ar fi atribuit responsabilitatea pentru suferința sa unei „doamne E.”.Moss, Sidney P. Poe's Literary Battles: The Critic in the Context of His Literary Milieu. Southern Illinois University Press, 1969: 213–214 Poe însuși a exprimat ulterior resentimente față de Ellet, iar unele interpretări critice sugerează că nuvela „Hopa-Hop sau opt urangutani înlănțuiți” ar putea constitui o formă de răzbunare literară îndreptată împotriva acesteia și a altor adversari.Benton, Richard P. "Friends and Enemies: Women in the Life of Edgar Allan Poe" culese în Myths and Reality: The Mysterious Mr. Poe. Baltimore: Edgar Allan Poe Society, 1987: 16.
Opera
Femeile Revoluției Americane În jurul anului 1846, Elizabeth Ellet a inițiat un amplu proiect de cercetare istorică dedicat prezentării vieților femeilor care au contribuit la Revoluția Americană. În acest scop, a consultat corespondență și jurnale nepublicate și, potrivit unor surse, a intervievat descendente ale femeilor din perioada revoluționară și din zonele de frontieră, devenind una dintre primele istorice care au întreprins un astfel de demers sistematic. Ellet a remarcat ceea ce considera a fi o abundență de materiale dedicate acțiunilor bărbaților și a încercat să echilibreze această perspectivă prin evidențierea rolului femeilor, pe care le descria drept „mame” fondatoare ce au cultivat, în cadrul vieții domestice, valorile libertății civile.Douglas, Ann. The Feminization of American Culture. New York: Alfred A. Knopf, 1977: 184. ISBN: 0-394-40532-3
Rezultatele cercetării au fost publicate în lucrarea Femeile Revoluției Americane, a cărei primă ediție (1848) a apărut în două volume, ca urmare a volumului mare de informații colectate. Lucrarea a fost bine primită, iar în 1850 a fost publicat un al treilea volum, cu materiale suplimentare. Istoricii ulteriori au considerat aceste volume drept cea mai importantă contribuție a sa.
În aceste scrieri, Ellet a prezentat biografii ale unor femei din diferite colonii și medii sociale, însă, potrivit unor evaluări ulterioare, nu a inclus contribuțiile femeilor afro-americane. Printre figurile tratate se numără personalități cunoscute precum Martha Washington, Abigail Adams, Mercy Otis Warren și Ann Eliza Bleecker, dar și numeroase femei mai puțin cunoscute, ale căror experiențe ilustrează rolul cotidian al acestora în timpul conflictului.
În procesul de documentare, Ellet ar fi beneficiat de sprijinul lui Rufus Wilmot Griswold, care i-ar fi oferit acces la arhivele Societății Istorice din New York. Neacordarea unei recunoașteri explicite pentru acest ajutor ar fi generat tensiuni între cei doi.Bayless, Joy. Rufus Wilmot Griswold: Poe's Literary Executor, Hardcover ed. Nashville: Vanderbilt University Press, 1943. pp. 143–144. Într-o recenzie contemporană, Griswold a apreciat totuși lucrarea ca fiind valoroasă și interesantă, sugerând că aceasta ar fi fost realizată cu sprijinul unor colaboratori mai familiarizați cu istoria publică și domestică a epocii.
Alte lucrări Devenită o autoare consacrată și respectată, Elizabeth Ellet și-a continuat activitatea literară cu o serie de lucrări variate. În 1849 a publicat Fotografii de familie din Biblie, iar în 1850 au apărut Seri la Woodlawn, o colecție de legende și tradiții germane, precum și Istoria domestică a Revoluției Americane, considerată de unele surse drept una dintre puținele lucrări care abordează Revoluția din perspectiva atât a bărbaților, cât și a femeilor. Între 1851 și 1857, a publicat mai multe volume, printre care Watching Spirits, Pioneer Women of the West, Novelettes of the Musicians and Summer Rambles in the West. Aceasta din urmă a fost inspirată de o călătorie realizată în 1852 pe râul Minnesota. Potrivit unor relatări, orașul Eden Prairie, din statul Minnesota, ar fi fost numit de Ellet, care ulterior a fost omagiată prin dedicarea unei poteci naturale în onoarea sa.Jerde, Lyn. "Elizabeth Fries Ellet Interpretive Trail is signed, dedicated" , Eden Prairie Sun-Current. August 9, 2007. p. 9A
În 1857, Ellet a publicat lucrarea The Practical Housekeeper, o enciclopedie de aproximativ 600 de pagini dedicată economiei casnice americane. Volumul, adresat în principal publicului din clasele de mijloc și superioare, era structurat în trei secțiuni - gătit, menaj și aspecte farmaceutice - și includea mii de rețete și recomandări, precum și numeroase referințe la filosofi, oameni de știință și civilizații antice. Lucrarea era ilustrată cu aproximativ 500 de gravuri în lemn. În prefață, autoarea sublinia absența, până la acel moment, a unui ghid complet de economie casnică într-un format accesibil.
Printre lucrările sale ulterioare se numără Women Artists in All Ages and Countries (1859), considerată prima lucrare de acest tip dedicată istoriei artistelor, precum și The Queens of American Society (1867) și Court Circles of the Republic, o analiză a vieții sociale asociate primilor optsprezece președinți ai Statelor Unite, de la George Washington la Ulysses S. Grant.