Anna Maria Walburga Mozart (născută Pertl; ) a fost mama compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart și a pianistei Maria Anna Mozart.
Biografie
Primii ani Anna Maria s-a născut în Sankt Gilgen, Austria, într-o familie de funcționari. Tatăl ei, Wolfgang Nicolaus Pertl (1667–1724), a fost jurist și administrator local (prefect). După moartea prematură a tatălui, Anna Maria s-a mutat împreună cu mama sa la Salzburg, unde au trăit în condiții financiare modeste.
Căsătoria și viața de familie S-a căsătorit cu Leopold Mozart în anul 1747. Cuplul a avut șapte copii, însă rata mortalității infantile ridicată a vremii a făcut ca doar doi dintre aceștia să supraviețuiască până la maturitate:
Maria Anna (1751–1829), supranumită „Nannerl”; Wolfgang Amadeus (1756–1791).
Anna Maria a fost descrisă de contemporani și în scrisorile familiei ca fiind o femeie plină de viață, cu un simț al umorului dezvoltat și o fire optimistă, oferind un echilibru necesar autorității stricte a soțului ei. Deși nu a avut o educație muzicală formală comparabilă cu cea a membrilor familiei sale, ea a susținut necondiționat carierele de copii minune ale celor doi copii ai săi, însoțindu-i în numeroase turnee europene.
Turneul la Paris și decesul În 1777, Anna Maria l-a însoțit pe Wolfgang într-un turneu lung prin Mannheim și Paris, deoarece Leopold nu primise permisiunea de a părăsi serviciul de la curtea arhiepiscopului din Salzburg.
Condițiile de trai precare din Paris și efortul călătoriei i-au afectat grav sănătatea. S-a îmbolnăvit în primăvara anului 1778, iar starea ei s-a agravat rapid. Anna Maria Mozart a încetat din viață la 3 iulie 1778 și a fost înmormântată în cimitirul Bisericii Saint-Eustache din Paris.
Moștenirea și influența Relația dintre Anna Maria și fiul ei a fost una deosebit de apropiată. Scrisorile lor conțin adesea glume intime și o afecțiune profundă. Moartea ei a reprezentat un punct de cotitură tragic în viața lui Wolfgang, reflectat ulterior în sobrietatea unor compoziții din acea perioadă (cum ar fi Sonata pentru pian nr. 8 în la minor, K. 310).
Note
Legături externe