Pedro Alonso López (), cunoscut și sub porecla Monstrul Anzilor, este un criminal în serie columbian, violator de copii și fugar care a ucis cel puțin 110 persoane, majoritatea fete prepubescente, între 1978 și 1980. López a susținut că a ucis peste 300 de persoane în Columbia, Ecuador și Peru. Este considerat de mulți unul dintre cei mai prolifici criminali în serie și violatori din istorie.
Biografie Pedro Alonso López s-a născut la 5 octombrie 1948 în departamentul Tolima, Columbia, ca al șaptelea dintre cei treisprezece copii ai Benildei López de Castañeda, spălătoreasă. Familia locuia anterior în , unde tatăl său, Midardo Reyes, crescător de animale, a fost ucis cu șase luni înainte de nașterea lui López într-o ambuscadă, în timp ce apăra un sat vecin în timpul perioadei . Benilda a declarat că Midardo era un lider local al unui grup de autoapărare aliat cu , în timp ce relatări ulterioare îl descriu ca membru al . Benilda a fugit ulterior în casa mamei sale din , unde, imobilizată de durere, a rămas sub îngrijirea moașelor până la nașterea fiului ei.
López a susținut că a avut o copilărie dificilă din cauza violenței din casă și a absenței tatălui. El o caracteriza pe mama sa ca pe o prostituată care „era bună doar să aducă copii pe lume, fiecare de la alți bărbați”, și că îi vedea adesea pe mama și pe tatăl său vitreg făcând sex în fața lui. Vecinii din copilărie au declarat că mama lui López era strictă și îi interzicea deseori să se joace cu ei. Mama sa a afirmat că ura fiului față de ea s-a manifestat devreme, López spunându-i direct mamei sale că nu o suportă încă de când era un copil mic.
Conform lui López, a fost alungat de acasă la vârsta de opt ani când mama sa l-a surprins pipăind pieptul surorii sale, petrecând apoi un an fără adăpost prin Tolima, perioadă în care a fost violat de un bărbat care l-a atras într-o casă cu promisiunea falsă de adăpost și mâncare.El monstruo de los Andes: violación y asesinato de 300 niñas, enterrado vivo y en paradero desconocido Noticias COPE. Consultado el 28 de junio de 2022. Mama sa a susținut că nu a observat niciodată un comportament anormal la López și că acesta a fugit de acasă de bunăvoie pe 5 aprilie 1958, într-un act de revoltă împotriva ei, presupunând că nu mai dorea să locuiască cu mama sa.
Indiferent de circumstanțe, López s-a mutat la Bogotá la vârsta de zece ani, unde s-a alăturat unei bande de copii ai străzii pentru protecție. Prin intermediul lor a început să consume și cannabis pentru a combate efectele malnutriției. În timp ce cerșea prin oraș, López a fost agresat sexual ocazional. La vârsta de doisprezece ani a fost adoptat de o familie de imigranți americani, dar a fugit în același an după ce a furat bani de la ei. López a susținut că a fugit pentru că un profesor bărbat de la școala orfanilor l-a hărțuit sexual, în timp ce biografii ulteriori sugerează că un astfel de incident nu a avut loc și că López a plecat pentru că nu putea avea încredere în familia adoptivă după experiențele negative anterioare cu străinii.
Primele crime În 1969, López a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru furt de mașină. La două zile după sosirea la închisoarea , a fost violat de alți patru deținuți. López nu a raportat agresiunea și, în schimb, i-a ucis pe trei dintre violatori cu un cuțit improvizat în decurs de două săptămâni. Deși crimele au fost considerate legitimă apărare de către personalul închisorii, pedeapsa sa a fost totuși prelungită cu doi ani.
Crimele în serie După eliberarea din 1978, López a început să rătăcească prin nord-vestul Americii de Sud. Conform declarațiilor sale, stătea de obicei la Bogotá și traversa departamentele Tolima, Huila, Cauca și Nariño pentru a intra în Ecuador, prin care trecea apoi în Peru. Față de cunoscuți, susținea că lucra ca migrant în la granița cu Venezuela.
Ulterior a afirmat că, între 1978 și 1980, a ucis peste 100 de fete, în principal copii ai străzii și fete din triburi indigene. Deși aceste afirmații sunt imposibil de verificat, se știe că López a fost capturat temporar de indigeni peruvieni în regiunea Ayacucho după ce a încercat să răpească o fetiță de 9 ani din satul ei.El Monstruo de los Andes, el asesino serial que mató más de 300 niñas en Ecuador, Colombia y Perú y desapareció del mapa Infobae. Consultado el 28 de junio de 2022. Indigenii l-au bătut pe López timp de câteva ore, l-au dezbrăcat și l-au îngropat până la gât în nisip. Cel mai adesea se relatează că intenția lor era să-l ucidă prin îngropare vie, deși el a susținut ulterior că indigenii au turnat sirop pe el pentru ca furnicile să-l mănânce de viu. Un misionar american i-a convins însă să-l elibereze și să-l predea poliției.Pedro Alonso López, el ‘monstruo de los Andes’ que asesinó a más de 300 niñas y desapareció hace 23 años sin dejar rastro Infobae. Consultado el 28 de junio de 2022. Poliția nu l-a reținut pe López, ci l-a expulzat din țară.
După expulzarea din Peru, López și-a reluat seria de crime în Ecuador. Deși autoritățile au observat o creștere a disparițiilor, în special de fete tinere, în zonele pe unde călătorea, au concluzionat că acestea erau cel mai probabil cazuri de trafic de persoane.
La 5 mai 1979, López a întâlnit-o pe Hortensia Garcés Lozada în Ambato în timp ce vindea ziare. I-a dat fetei 100 de ca să-l urmeze și a violat-o și ucis-o sub un pod din apropiere. La 14 decembrie 1979, în timp ce se afla în orașul său natal El Espinal, a violat și ucis-o pe Flor Alba Sánchez. Tot în El Espinal au avut loc alte două crime de fete tinere pe 21 decembrie 1979 și 3 ianuarie 1980. Sánchez a fost găsită după 20 de zile îngropată pe un teren municipal alături de o altă fată, Blanca Bautista, ambele purtând semne de tortură. Sánchez este singura victimă columbiană pentru care López a fost judecat. Au existat și alte dosare penale care îl implicau pe López, dar acestea s-au pierdut într-un incendiu la tribunalul din El Espinal. La 10 ianuarie 1980, a răpit-o pe Ivanova Jácome într-o parcare din , o suburbie a Ambato-ului, în timp ce fata se îndrepta spre școală. Jácome a fost violată și ucisă într-o baracă din apropiere, cadavrul fiind descoperit la Plaza Urbina din Ambato pe 15 februarie.
López era văzut frecvent la Plaza Urbina, susținând că este comerciant stradal, dar de obicei era observat frecventând tarabele conduse de fete tinere, oferindu-le o monedă de 100 de sucri dacă îl însoțeau, pretinzând de obicei că are nevoie de un ghid sau de indicații spre o stație de autobuz. Era adesea văzut ascultând strigătele vânzătorilor de ziare, care citeau cu voce tare ultimele noutăți despre cazurile tot mai numeroase de dispariții de copii, cu un „zâmbet strâmb” pe față. Chiar și atunci când nu vorbea cu copiii de la piață, López era ușor de identificat în mulțime datorită staturii sale înalte, nasului proeminent, lipsei dinților frontali superiori și unei cicatrici mari pe obrazul drept.
La începutul anului 1980, două tinere vânzătoare – florăreasa Luz Marina Lozada și vânzătoarea de băuturi Marina Cuenca – au rămas singure după ce au refuzat banii lui López, dar au informat comercianții despre comportamentul său, crezând că ar putea fi un traficant de copii. La 9 martie 1980, López a încercat să o răpească pe Carmen Lozada, în vârstă de 9 ani, dar strigătele ei au alertat trecătorii, López fugind fără fată. Carmen l-a identificat pe López ca fiind bărbatul care îi oferise anterior surorii sale Luz Marina bani. Una dintre primele persoane care au ajuns la fața locului, președinta asociației comercianților din piață, Carolina Román Poveda, a alergat prin piață încercând să-i convingă pe alți comercianți să-l caute pe răpitorul încercat. A fost ignorată din cauza aglomerației, unii spunând că este paranoică din cauza știrilor. L-a urmărit pe López afară din piață și l-a prins vorbind cu o altă fată de 9 ani, pretinzând că este un vizitator rătăcit și oferind 100 de sucri pentru a fi ghidat, ceea ce fata a acceptat. Román a intervenit în timp ce López o conducea pe fată spre o potecă izolată, strigând că López va vinde copilul și aruncându-se asupra lui. Trecătorii au fost inițial înclinați să-l creadă pe López, care pretindea ignoranță și o numea pe Román nebună, spunându-i să-l lase liber. Totuși, datorită insistenței ei și faptului că a spus că López încercase deja să răpească alte două fete, mulțimea a fost convinsă să-l aducă înapoi în piață, lovindu-l și împingându-l pe drum. Comercianții colegi ai Román au criticat acuzația ei și doreau și ei să-l elibereze pe López, dar ea a cerut să fie predat autorităților. López a fost dus la o secție de poliție, dar a fost eliberat la scurt timp după.
În aprilie, zonele din jurul Ambato au fost lovite de inundații, dezgropând rămășițele altor patru fete tinere dispărute anterior. Deoarece cadavrele purtau semne de strangulare, poliția a redeschis investigațiile, contribuind la arestarea finală a lui López mai târziu în același an.
Arestarea și mărturisirea La trei zile după inundație, López s-a apropiat de Marina (sau María) Román Poveda, în vârstă de 12 ani, care lucra la piața Plaza Rosa din Plaza Urbina. A flirtat cu fata și i-a oferit 100 de sucri să-i arate orașul, dar ea a refuzat să meargă cu străinul. I-a spus mamei sale Carolina despre avansurile lui López, iar aceasta, recunoscându-l, a țipat la el și l-a apucat de braț. Le-a spus trecătorilor că López încercase să-i răpească fiica și că ar putea fi responsabil pentru uciderea fetelor recent descoperite. Comercianții locali l-au putut imobiliza pe López și l-au ținut până la sosirea poliției.
În timp ce se afla în custodia poliției după arestare, López a refuzat inițial să coopereze în timpul interogatoriului, alegând să rămână tăcut. În cele din urmă, a început să-și mărturisească crimele căpitanului de poliție Pastor Córdova Gudino, care s-a dat drept deținut și a împărțit celula cu López timp de 27 de zile. López s-a lăudat că, în total, ucisese o sută în Columbia, cel puțin 110 în Ecuador și „multe altele” în Peru. El a descris modus operandi-ul său ca atragerea victimei din spații publice cu un bibelou, bani, bomboane sau o ofertă de muncă, urmată de viol și strangulare cu mâinile goale timp de aproximativ 15 minute. López îmbrățișa apoi cadavrele, numindu-le „muñequitas” („păpușele”), până când deveneau reci, lăsându-le la fața locului și întorcându-se mai târziu pentru a le acoperi mai bine. A mai susținut că dezgropa uneori cadavrele și organiza „ceaiuri” cu ele. Întrebat despre motivul crimelor, López a declarat: „Mi-am pierdut inocența la opt ani. Așa că am decis să fac același lucru cu cât mai multe fete posibil.” Într-un interviu din 1992, López a recunoscut că ucidea doar pentru plăcere sexuală, spunând în legătură cu motivul pentru care țintea fete tinere: „E ca și cum ai mânca pui. De ce să mănânci pui bătrân când poți avea pui tânăr?”. A subliniat în mai multe interviuri cu presa columbiană și americană că era important ca victimele să rămână conștiente „până când lumina din ochii lor se stinge” în timpul strangulării, numind-o un „moment divin” și „teribil de excitant”.