Mstîslav Andriiovici Cernov (în ; ) un regizor de film, corespondent de război, videograf, fotograf, fotojurnalist și romancier ucrainean. Acesta este laureat al Premiului Pulitzer și al Premiilor Oscar, fiind cunoscut pentru relatarea evenimentelor din timpul Revoluției Demnității, a Războiului din Donbas, doborârea zborului MH17, Războiul Civil Sirian, Bătălia de la Mosul din Irak și invazia Rusiei în Ucraina din 2022, inclusiv asediul orașului Mariupol.
Pentru activitatea sa privind asediul orașului Mariupol, acesta a primit Premiul Pulitzer pentru serviciu public, Premiul Deutsche Welle pentru libertatea de exprimare, Premiile Knight International Journalism, Premiul Bayeux Calvados-Normandy, Premiul Elijah Parish Lovejoy, Free Media Awards, Premiul CJFE International Press Freedom, premiile pentru jurnalism de televiziune ale Royal Television Society și Premiul Național Șevcenko. Materialele video din Mariupol au stat la baza filmului 20 de zile în Mariupol, care a fost inclus în programul de concurs al Festivalului de Film Sundance în 2023. Filmul a câștigat Premiul publicului la categoria documentar din cinematografia mondială. Ulterior, pelicula a câștigat Premiul BAFTA pentru cel mai bun documentar și Premiul Oscar pentru cel mai bun documentar la cea de-a 96-a ediție a Premiilor Academiei. Cernov însuși a câștigat premiul Directors Guild of America. În 2023, a împărțit Premiul Pulitzer pentru serviciu public cu Evghenîi Maloletka, Vasilisa Stepanenko și Lori Hinnant. A fost atât câștigător, cât și finalist pentru Premiul Livingston, Premiul Rory Peck, Premiul pentru libertatea presei al organizației Reporteri fără frontiere și diverse premii ale Royal Television Society.
Cernov este jurnalist la Associated Press și președinte al Asociației Ucrainene a Fotografilor Profesioniști (UAPF). Din iulie 2022, este membru al organizației „Ukrainian PEN”.
Carieră în fotografie și jurnalism Fotografie artistică și documentară: 2005–2013 Cernov și-a început cariera în fotografie în 2005, lucrând pentru o agenție locală de știri din Harkov, MediaPort. A devenit cunoscut în 2008, când a primit premiul I la o expoziție locală de fotografie intitulată „Harkov prin ochii locuitorilor săi”. În același an, a avut prima sa expoziție personală de fotografie, „Musica per somnia”, concepută și organizată cu sprijinul lui Iurii Ianko, directorul Societății Filarmonice din Harkov, care a fost impresionat de fotografiile lui Cernov înfățișând-o pe , o violonistă japoneză care concerta atunci cu Filarmonica din Harkov. În 2009, Cernov a câștigat un alt premiu întâi la expoziția foto locală „Harkovul aproape dispărut”, care documenta exemple de arhitectură veche a orașului aflată în degradare.
Începând cu anul 2008, Cernov a colaborat cu organizațiile Chernobyl Children International și Novick Cardiac Alliance, fotografiind intervenții chirurgicale cardiace. Tranziția sa către fotografia documentară a continuat, iar în 2012 acesta a locuit în Cambodgia, concentrându-se pe proiecte culturale și de asistență medicală locală.
Între timp, până în 2013, activitatea lui Cernov a obținut recunoaștere la nivel național. Fotografiile sale din acel an i-au adus locul întâi la concursul ucrainean „Fotograful anului”, la categoria fotografie documentară. În același an, Cernov a fost câștigător al Awards Ukraine 2013 și a fost desemnat cel mai bun fotograf de presă din Ucraina la categoria „portret”. A fotografiat în peste patruzeci de țări și a avut o altă expoziție personală, Rainy Season, care a prezentat imagini din Extremul Orient.
În 2013, Cernov a devenit președintele Asociației Ucrainene a Fotografilor Profesioniști (UAPF). Proiectul său de artă instalaționistă, Peeking in Windows — care consta în amplasarea unor fotografii vechi mărite în ferestrele clădirilor abandonate — a atras atenția presei naționale și a fost reluat în anii următori. Tot în 2013, Cernov a participat la Unframe, un proiect internațional de fotografie documentară.
Jurnalism În vara anului 2013, în timp ce fotografia în Istanbul, Turcia, Cernov s-a trezit în mijlocul protestelor din Parcul Gezi. Violențele nocturne au declanșat o tranziție de la fotografia artistică și documentară către reportajul de conflict și război.
Euromaidan La sfârșitul anului 2013, în capitala Ucrainei, Kiev, Cernov a fotografiat protestele în masă de pe Euromaidan în calitate de corespondent pentru MediaPort și Unframe. Acesta a fost atacat și rănit de mai multe ori. În decembrie 2013, poliția pro-Ianukovici i-a rănit mâna lui Cernov cu un baston, i-a rupt legitimația de presă și i-a distrus echipamentul fotografic. În ianuarie 2014, ignorând însemnele care îl identificau pe Cernov ca membru al presei, un polițist pro-Ianukovici a aruncat o grenadă paralizantă spre el, rănindu-i picioarele și un ochi cu șrapnel.
Mulți reporteri internaționali au venit în număr mare pentru a relata despre Revoluția ucraineană, care ulterior a făcut tranziția către anexarea Crimeii și Războiul din Donbas. Cernov le-a oferit reporterilor internaționali asistență locală, începând, de asemenea, să lucreze ca traducător și colaborator extern pentru Associated Press. Experiența lui Cernov în fotografie și parteneriatul cu alți reporteri i-au permis să își perfecționeze abilitățile de filmare video și să devină un freelancer obișnuit pentru Associated Press în mai 2014.
Carieră la Associated Press Până în iulie 2014, Cernov lucra deja ca jurnalist independent multi-format (text, fotografie și video) pentru Associated Press. Intervenția militară rusă în Donbas a creat o altă zonă de conflict în Ucraina, iar Cernov a relatat despre Războiul din Donbas în 2014, devenind unul dintre puținii jurnaliști care au transmis informații de ambele părți ale frontului. El a fost primul jurnalist care a publicat imagini video de la fața locului după doborârea zborului 17 al Malaysia Airlines.
În a treia sa zi de activitate ca jurnalist independent pentru Associated Press, zborul 17 al Malaysia Airlines a fost doborât în zonă, iar Cernov a furnizat primele imagini ale incidentului. Relatările sale au jucat un rol esențial în acoperirea evenimentului de către AP. Pentru activitatea sa în cadrul acestui eveniment, Cernov a fost recompensat cu premiul „Tânărul talent al anului” (Young Talent of the Year) de către Royal Television Society.
În anii următori, în calitate de jurnalist AP și corespondent de război, Cernov a relatat despre Războiul Civil din Siria și Bătălia de la Mosul din Irak, precum și despre criza migranților în Europa din 2015 în Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia, Croația, Ungaria, Austria și Germania. În 2017, la Mosul, un glonț de sniper i-a străpuns camera și s-a oprit în vesta sa antiglonț. Materialele video realizate de Cernov în Irak au fost finaliste pentru Premiul Rory Peck în 2017 și pentru premiile Royal Television Society în 2017 și 2018.
Relatările lui Cernov au fost publicate în întreaga lume, fiind preluate de publicații precum The Independent, , Military Times, Navy Times și . Fotografiile sale au apărut, de asemenea, în The New York Times, The Washington Post, The Wall Street Journal, Forbes, The Guardian, The Daily Telegraph, Daily Mail, Le Monde, Deutsche Welle, Die Zeit, iar materialele sale video au fost difuzate de BBC, Euronews, CNN, Fox News, și Al Jazeera. În 2016, un jurat al Royal Television Society a comentat că, „având în vedere diversitatea, volumul și distribuția globală a materialelor [lui Cernov], este posibil să fi existat zile anul trecut în care am urmărit [reportajele lui Cernov] toată ziua”.
În primăvara anului 2020, Cernov a lucrat în Libia și Siria, relatând despre criza migrației din Turcia. Din mai până în iulie și din septembrie până în octombrie, acesta a filmat evoluția pandemiei de COVID-19 în Ucraina.
În august 2020, Cernov a lucrat în Belarus, relatând despre alegerile prezidențiale. După anunțul conform căruia Lukașenko a fost câștigătorul alegerilor, au început proteste de amploare. În Minsk, Cernov a fost capturat și bătut de forțele de ordine belaruse. Acesta și-a pierdut cunoștința în urma bătăilor primite într-o dubă a poliției și și-a revenit într-o ambulanță. În timpul protestelor, Cernov a înregistrat momentul în care un bărbat cu cămașa însângerată a căzut la pământ. Ulterior, s-a stabilit că acest protestatar era Aleksandr Taraikovski. Fotografia și videoclipul lui Cernov au devenit dovezi incontestabile ale faptului că Taraikovski a fost împușcat de la mică distanță de către membrii forțelor speciale pe 10 august 2020, la Minsk, în timp ce presa guvernamentală a încercat să prezinte incidentul ca fiind cauzat de neglijența protestatarului. După acest eveniment, Cernov a fost deportat din țară, iar acreditarea sa nu a mai fost prelungită.
În perioada 2020–2021, acesta a lucrat, de asemenea, în Nagorno-Karabah, Afganistan, Lituania și Armenia.
În februarie și martie 2022, în timpul invaziei ruse în Ucraina, Cernov și freelancerul Evghenîi Maloletka, lucrând pentru AP, au rămas în Mariupol, oraș care era încercuit de trupele ruse, sub asediu și bombardat intens, în timp ce Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării din Rusia susțineau că Rusia vizează doar instalații militare. Cernov și Maloletka s-au numărat printre puținii jurnaliști și, conform AP, au fost singurii jurnaliști internaționali prezenți în Mariupol în acea perioadă, iar fotografiile lor au fost folosite de mass-media occidentală pentru a relata situația. Potrivit lui Cernov, pe 11 martie aceștia se aflau într-un spital făcând fotografii, când au fost scoși din oraș cu asistența soldaților ucraineni. Aceștia au reușit să evadeze din Mariupol nevătămați. Pe 23 mai 2022, Cernov, împreună cu Maloletka și Vasilisa Stepanenko, a primit premiul Knight International Journalism pentru activitatea lor din Mariupol. La sfârșitul anului 2022, el a fost inclus în clasamentele naționale ucrainene „Oamenii anului 2022 la HB în anul războiului” și „14 cântece, fotografii și obiecte de artă care au devenit simboluri ale rezistenței ucrainene” realizat de Forbes Ucraina.
20 de zile în Mariupol
Din materialele filmate pe care Cernov le-a adunat în Mariupol, acesta a realizat, împreună cu echipa de la Frontline (canalul PBS), documentarul 20 de zile în Mariupol. Filmul a fost inclus în secțiunea competițională a Festivalului de Film Sundance, la categoria „World Cinema Documentary Competition”. Premiera mondială a peliculei a avut loc în cadrul festivalului, în ianuarie 2023. Filmul a câștigat Premiul publicului la categoria documentar din cinematografia mondială. Pe Rotten Tomatoes, filmul are un rating de aprobare de 100%.
În 2023, 20 de zile în Mariupol a primit premiul Cinema for Peace pentru cel mai bun documentar al anului și premiul Standing Up la Festivalul Internațional de Film de la Cleveland. Premiera ucraineană a avut loc la festivalul Docudays UA, unde filmul a obținut premiul principal. La festivalul de film documentar Doc Edge din Noua Zeelandă, 20 de zile în Mariupol a fost premiat la două categorii: cel mai bun regizor (Mstîslav Cernov) și cel mai bun montaj (Michelle Mizner). Ulterior, filmul a primit premiul Tim Hetherington la Sheffield DocFest.
Filmul a fost lansat în cinematografele din Statele Unite la 14 iulie 2023 și a fost programat pentru lansarea publică în Ucraina începând cu 31 august. Proiecții de avanpremieră au avut loc la Kiev (în cadrul festivalului Bouquet Kyiv Stage 2023) și la Liov (organizate de ONG-ul „Lviv Media Forum”). În primul weekend din septembrie 2023, filmul a încasat peste 530 de mii de hrivne în box office-ul ucrainean, devenind cel mai de succes documentar ucrainean din istorie.