Ucigașii din Orlík au fost o bandă de criminali în serie cehi care, între 1991 și 1993, au ucis cinci persoane (în principal oameni de afaceri) pentru câștig material. Un membru al bandei a comis un omor suplimentar de unul singur și a mai încercat încă unul – dorea să obțină apartamentul victimei, dar aceasta a supraviețuit printr-un noroc pur.
Ucigașii își ascundeau cadavrele victimelor în butoaie, le dizolvau în și apoi le aruncau în , o idee propusă inițial de Vladimír Kuna.
Membrii
Karel Kopáč Karel „Karlos” Kopáč (3 iunie 1960 – 15 aprilie 2004) a fost liderul grupului. Înainte de Revoluția de Catifea, s-a calificat ca operator de mașini de frezat și a fost condamnat odată pentru furt. După revoluție, a lucrat ca portar și bodyguard în cluburi de noapte și a dezvoltat un interes pentru artele marțiale. La începutul anului 1990, s-a alăturat Unității de Intervenție Rapidă, dar a plecat după câteva luni, aparent din cauza salariului mic și a pregătirii insuficiente.
După demisie, a găsit de lucru ca traficant de arme, comercializând în principal pistoale-mitralieră și grenade. Locuia pe strada Příčná 840/22 în Rudná, aproape de prietenul din copilărie și ulterior complice, Vladimír Kuna.
Ludvík Černý Ludvík „Pacient” Černý (născut 25 mai 1965) a fost principalul ucigaș al grupului. Înainte de revoluție, a lucrat ca zidar, dar vindea ilegal și mărfuri ca . În 1985, a fost condamnat pentru furt și a executat o pedeapsă cu închisoarea. După revoluție, a găsit de lucru ca șofer de taxi la „Mercedes-Benz Bohemia Praha” și vizita des săli de sport și solarii (în unul dintre ele urma să-l întâlnească pe Kopáč și Kuna). În 1992, Černý s-a căsătorit, iar în 1995 cuplul a avut un fiu. Era apreciat de vecini, considerat un soț bun și poreclit „Mimísek” (tradus aproximativ „față de bebeluș”) de cunoscuți datorită înfățișării sale blânde.
Vladimír Kuna Vladimír Kuna (născut 21 iunie 1964) a fost un prieten din copilărie al lui Kopáč, care îl însoțea adesea la sala de sport din . A înființat ulterior propria sală de sport în pivnița casei sale, unde depozita o varietate de arme, inclusiv rachete antitanc RPG.
Complici Cei doi membri rămași au fost sora lui Kopáč, Irena Meierová, și iubitul ei, Petr Chodounský (născut 19 iulie 1965).
Crimele miniatura|Ucigașii își aruncau cadavrele victimelor de pe .
Aleš Katovský În 1991, Kopáč l-a întâlnit pe omul de afaceri Aleš Katovský, care l-a angajat ca bodyguard și i-a câștigat în cele din urmă încrederea. Ideea inițială de a-l ucide pe omul de afaceri și de a-l jefui de bani a venit de la Černý.
La 5 aprilie 1991, Kopáč și Katovský au plecat spre Rudná, unde Černý, dându-se drept client interesat de schimb valutar, îi aștepta. La sosire, le-a spus că nu are suma necesară pentru schimb și a cerut să fie dus acasă. Când au ajuns la trecerea de cale ferată unde strada Na Radosti traversa strada Plzeňská din , Černý l-a împușcat pe Katovský în cap din bancheta din spate. Mașina a început să derapeze și exista riscul unei coliziuni cu un autobuz care venea din sens opus, dar criminalii au reușit să recapete controlul vehiculului.
Kopáč și Černý au condus apoi spre o groapă de gunoi din apropiere, au înfășurat cadavrul în plasă de sârmă, l-au pus în portbagajul mașinii și au mers spre Podul Žďákov, unde au aruncat cadavrul în apă. Din această crimă au obținut 800.000 de coroane, Černý vânzând ulterior mașina la un bazar către proprietarul german al Musik Haus.
Leorent Lipoveci Al doilea omor a avut loc la 9 ianuarie 1992. În acea zi, Kuna aranjase să vândă o armă lui Leorent Lipoveci, un chelner care emigrase din Kosovo. Tranzacția urma să aibă loc în apartamentul lui Kuna din Rudná, dar, fără să știe, Lipoveci se înarmase cu un cuțit pentru orice eventualitate. În timp ce răsfoia valiza plină cu arme, Černý l-a împușcat brusc în cap, speriindu-i atât pe Kopáč, cât și pe Kuna. Kopáč a mărturisit ulterior că Černý le-a răspuns șocului lor spunând că „[El] era Jokerul!”, iar de atunci l-au poreclit „Pacient” (Pacientul, aluzie la un spital de psihiatrie). Trio-ul a obținut 30.000 de coroane din această crimă.
La acea vreme, Kuna a venit cu ideea de a elimina cadavrul prin îndesarea lui într-un butoi, pe care îl pregătise în prealabil, și turnarea de leșie peste el. Kopáč a fost inițial neconvins, dar Kuna și Černý au îndesat totuși cadavrul lui Lipoveci înăuntru, au turnat leșie și apă peste el și apoi au sudat butoiul. Toți trei au încărcat apoi butoiul într-un camion Avia împrumutat și s-au dus la Podul Žďákov, unde, la fel ca în cazul lui Katovský, l-au aruncat în apă.
După omor, Černý a început să poarte lanțul de aur al mortului. El și-a exprimat și interesul de a-și însuși apartamentul lui Lipoveci, dar a fost descurajat de Kopáč. Folosind mașina victimei, trio-ul a mers la Weiden in der Oberpfalz, Germania, a parcat mașina în fața unui hipermarket și apoi s-a întors acasă.
Vlastimil Hodr Următoarea victimă a fost Vlastimil Hodr, un negustor de antichități, împușcat în cap lângă o benzinărie de pe strada Plzeňská din Praga de către Černý, care dorea să fure un sigiliu de aur pe care îl purta asupra sa. A contactat apoi pe Kuna și Kopáč să-l ajute să dezmembreze cadavrul, deoarece Hodr era prea mare și nu încăpea deloc în butoi. După terminarea procedurii, au îndesat rămășițele și le-au aruncat de pe pod în apă. Sigiliul furat nu a fost niciodată recuperat.
Anna Medková Următoarea victimă a bandei a fost mama lui Kuna, Anna Medková, care deținea un salon. La 7 februarie 1992, Černý i-a trimis un pachet conținând un amestec de , TNT și șuruburi la casa ei din . Imediat după deschiderea pachetului în bucătărie, acesta a explodat în mâinile ei, provocându-i răni grave. Kuna, nemulțumit de rezultat, a plănuit să-și sufoce mama cu o pernă în timp ce o vizita la spital, dar ea a cedat rănilor cinci zile mai târziu. Explozia a avut loc de ziua ei de naștere; totuși, acest lucru nu a fost intenționat, deoarece Kuna susținea că nu știa data nașterii mamei sale.
Din acest omor, ucigașii au obținut 1,6 milioane de coroane. Kuna și fratele său au primit inițial jumătate din sumă, dar partea lui Kuna a fost furată ulterior de ceilalți membri. Petr Chodounský, jucând rolul unui antreprenor, i-a oferit fratelui lui Kuna o afacere – în loc de câștigurile promise, i-au furat banii.
Afrim Kryeziu Acest omor a fost comis exclusiv de Černý și nu este de obicei asociat cu activitățile bandei. A fost angajat de un grup de traficanți de droguri iugoslavi să execute o sarcină cu ajutorul lui Afrim „Frenki” Kryeziu, un albanez din Kosovo. În dimineața de 1 iunie 1993, Černý a fost instruit să-l întâlnească la colțul unei case de pe strada Větrná din centrul orașului Liberec. Văzându-l pe Kryeziu apropiindu-se cu BMW-ul său, Černý a scos un pistol-mitralieră Škorpion și a tras de nouă ori în mașină, ucigându-l. Ca urmare, mașina s-a ciocnit de un stâlp de piatră, care făcea parte dintr-un gard al unei biserici și a rămas deteriorat multă vreme. Černý a părăsit apoi locul pe jos. Cartușele trase din arma sa au fost găsite ulterior pe o scară care ducea spre strada Rybářská, deoarece folosise o pungă de plastic în timpul tragerii pentru a evita ca ele să fie găsite de autorități la locul real al împușcăturii. Câștigul total s-a ridicat la 200.000 de coroane.
Jaroslav Meier La un moment dat, Kopáč a sugerat că ar putea câștiga mulți bani deschizând un club erotic, dar deoarece niciun membru al bandei nu avea fondurile necesare pentru a-l conduce, l-a abordat pe cumnatul său Jaroslav Meier și i-a cerut să garanteze un împrumut bancar pe casa sa. Meier, care construise casa singur, a refuzat. Sora lui Kopáč, Irena, a aflat și ea de sugestie, iar la sfârșitul anului 1992 i-a spus fratelui ei că, dacă soțul ei va fi ucis, casa îi va reveni ei și ea va garanta împrumutul. Motivul ei pentru lovitura asupra soțului era dorința de a locui cu Chodounský, precum și interesul personal pentru proprietate. Kopáč s-a opus ideii și doar s-a prefăcut interesat în fața surorii sale, promițând chiar că va procura el însuși ucigașul dacă ea era sinceră cu el. Apoi a pus o cunoștință să se dea drept un asasin plătit, căruia Meierová i-a înmânat un plic cu banii pe care i-i dăduse Kopáč. Spre surprinderea ei, aceștia s-au dovedit a fi decupaje din ziare.
După ce Kopáč nu și-a ținut promisiunea, Meierová și Chodounský s-au adresat lui Černý, care a acceptat. La 6 iulie 1993, Černý l-a împușcat pe Meier de patru ori cu Škorpionul, care fusese furnizat de Kopáč, la casa sa din Rudná. Din acest omor, ucigașii au primit 100.000 de coroane.
Conform dosarelor judiciare și penale, Chodounský nu era iubitul lui Meier și nu-i ceruse niciodată nimic lui Černý.
Tentativa de omor asupra lui Ján Mato În vara anului 1992, Černý a încercat să-l ucidă pe ofițerul de poliție Ján Mato, care îi cunoștea pe unii membri ai bandei de la sala de sport. Motivul crimei era dorința lui Černý de a obține apartamentul său din și legitimația de serviciu. Cu toate acestea, nu există indicii că Mato știa de activitățile criminale ale prietenilor săi.
În acea vară, Kopáč, Černý și Mato au mers să tragă la țintă în pivnița lui Kuna. La un moment dat, Černý a pus un pistol la capul lui Mato și a apăsat pe trăgaci, dar arma s-a blocat și nu a tras. Mato, într-un mod calm, l-a insultat pe potențialul său ucigaș și a plecat imediat. Ulterior, a fost sancționat disciplinar pentru asocierea cu membrii bandei. În 2002, a fost ucis în Metroul din Praga într-o chestiune fără legătură.
Accidentul La 7 ianuarie 1994, Kuna și Kopáč conduceau când acesta din urmă a pierdut brusc controlul și a provocat un accident. Ambii bărbați au fost duși la spital – Kuna a suferit răni minore, dar Kopáč a suferit o leziune a coloanei vertebrale care l-a lăsat în scaun cu rotile. De atunci, a refuzat să mai participe la orice activitate criminală, dar nu a vrut să meargă la poliție, deoarece se temea că ceilalți membri l-ar ucide. A susținut ulterior că accidentul a fost o pedeapsă pentru faptele comise.
Descoperirile și arestările miniatura|310x310px|Lacul de acumulare Orlík În 1993, anchetatorii criminaliști au auzit zvonuri neconfirmate despre mai mulți antreprenori care „dispăruseră”. Printre acestea se numărau afirmații vagi că Černý se lăudase că „a făcut să dispară” mai multe persoane, dar din cauza lipsei de dovezi și a faptului că nimic nu indica victime specifice, acest lucru nu a fost investigat mai departe.
Prima dovadă concretă au fost urmele de sânge de pe scaunul unei mașini pe care Černý o vânduse unui dealer auto, care s-a dovedit ulterior a aparține lui Aleš Katovský. Acționând pe baza informațiilor că unii oameni de afaceri fuseseră îngropați pe fundul unui baraj, poliția a început căutări în zadar la . În timp ce îl investigau pe Černý, anchetatorii au obținut înregistrări de la un dealer auto care arăta că nu doar el împrumutase un Avia la momentul presupuselor dispariții, ci, conform numărului de kilometri parcurși, lacul de acumulare Orlík a fost identificat ca posibil loc de aruncare a cadavrelor.
La 10 iulie 1995, scafandrii au fost trimiși să exploreze fundul barajului. Căutarea a durat săptămâni deoarece poliția cehă nu avea echipamentul necesar pentru a cerceta ape mai adânci de 40 de metri. Echipa TV Nova a ajuns și ea la locul cercetării, iar la cererea poliției a produs o poveste de acoperire care susținea că scopul activității intense era curățarea fundului lacului de acumulare. După câteva zile, au fost găsite două butoaie conținând rămășițe umane și un cadavru înfășurat în plasă de sârmă.