miniatura|Putin și ministrul Apărării, Serghei Șoigu. Pe 24 februarie 2022, în timpul războiului ruso-ucrainean, Rusia a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei, începând faza actuală a războiului, cel mai mare război din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Până în aprilie 2022, obiectivul inițial al invaziei, obținerea unei victorii rapide prin înlăturarea conducerii ucrainene, eșuase, după ce Ucraina a respins ofensiva din nord și a împiedicat capturarea Kievului. În urma acestui fapt, conflictul s-a transformat într-un război convențional concentrat în sudul și estul Ucrainei.

Într-un discurs televizat, președintele rus Vladimir Putin a anunțat invazia, numind-o o „operațiune militară specială”. El a spus că scopul acesteia era de a sprijini republicile separatiste Donețk și Luhansk, susținute de Rusia, ale căror forțe paramilitare luptau împotriva Ucrainei în războiul din Donbas din 2014. Putin a îmbrățișat opinii iredentiste și imperialiste care contestau legitimitatea Ucrainei ca stat, a susținut fără temei că guvernul ucrainean era format din neonaziști care comiteau genocid împotriva minorității ruse din regiunea istorică Donbas și a spus că scopul Rusiei era de a „demilariza și denazifica” Ucraina. La sfârșitul anului 2021, Rusia a adunat trupe în apropierea granițelor Ucrainei și a emis un ultimatum către către NATO de a interzice aderarea Ucrainei la alianța militară. După ce a negat în mod repetat că ar avea planuri de a ataca Ucraina, pe 24 februarie 2022, au fost lansate atacuri aeriene rusești și o invazie terestră pe un front nordic din Belarus spre capitala Kiev, un front sudic din Crimeea și un front estic din Donbas și spre Harkov. Ucraina a instituit legea marțială, a ordonat o mobilizare generală și a rupt relațiile diplomatice cu Rusia.

Planul de invazie al Rusiei prevedea înfrângerea Ucrainei în termen de zece zile și capturarea sau uciderea guvernului acesteia, urmate de operațiuni de „curățare”, înființarea de tabere de filtrare pentru ucraineni, instaurarea unor regimuri de ocupație, judecarea și executarea persoanelor implicate în Revoluția Demnității și anexarea Ucrainei. Deși invazia nu și-a atins obiectivul principal de a obține o victorie rapidă, Rusia a menținut o ocupație militară în sud-estul Ucrainei și, la câteva luni după invazie, a declarat unilateral anexarea a patru regiuni ucrainene.

Invazia a fost întâmpinată cu o condamnare internațională pe scară largă. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat rezoluție care condamna invazia și cere retragerea completă a Rusiei. Curtea Internațională de Justiție a ordonat Rusiei să oprească operațiunile militare. Consiliul Europei a expulzat Rusia. Multe țări au impus sancțiuni Rusiei și aliatului său Belarus și au oferit ajutor umanitar și militar Ucrainei. Statele baltice și Polonia au declarat Rusia stat terorist. Protestatarii anti-război din Rusia fiind întâmpinați cu arestări în masă și o cenzură sporită a mass-media. Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind crimele împotriva umanității, crimele de război, răpirea de copii ucraineni și genocidul împotriva ucrainenilor. De asemenea, CPI a emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și alți oficiali ruși.

Note

Legături externe

Categorie:2022 în Europa Categorie:2022 în Rusia Categorie:2022 în Ucraina Categorie:2022 în istorie militară Categorie:Conflicte militare în 2022 Categorie:Conflicte postsovietice

Categorie:Vladimir Putin