George Bizos (în ; ) a fost un avocat sud-african, de origine greacă, specializat în drepturile omului, care a militat împotriva apartheidului în Africa de Sud. El l-a reprezentat pe Nelson Mandela în timpul Procesului Rivonia. Bizos l-a sfătuit pe Mandela să adauge mențiunea „dacă va fi nevoie” în discursul său din cadrul procesului, adăugire considerată a fi cea care l-a salvat de la condamnarea la moarte. De asemenea, el a reprezentat familiile activiștilor antiapartheid uciși de guvern, pe parcursul tuturor audierilor din cadrul . În plus, i-a reprezentat și pe supraviețuitorii și familiile victimelor masacrului de la Marikana.

Biografie Bizos a fost fiul lui Antonios „Antoni” Bizos, primarul micului sat Vasilitsi, situat la sud de Koroni și Kalamata, în peninsula din Peloponez, Grecia. El s-a născut la 14 noiembrie 1927, deși în documentele sale de identitate sud-africane acest an a fost înregistrat în mod eronat ca fiind 1928, din cauza declarației făcute de tatăl său autorităților la sosirea în Egipt.

În mai 1941, la vârsta de treisprezece ani, Bizos și tatăl său au ajutat șapte soldați din Armata Noii Zeelande (Don Gladding, Mick Karup, Peter Martin, John Lewis și alți trei), care se ascundeau în dealuri, să evadeze din Grecia continentală ocupată de germani pentru a ajunge în Creta. Cei nouă au ieșit pe mare în timpul nopții, având doar o busolă ieftină și o hartă ruptă dintr-un atlas, cu intenția de a fugi în Creta. În a doua zi pe mare, vânturile puternice au scos vela de sub control și au sfâșiat pânza. Bărbații au fost nevoiți să vâslească pe rând pe parcursul întregii nopți până când au reușit să repare vela. În a treia zi, au zărit o navă în depărtare. Ei au reușit să atragă atenția echipajului a ceea ce s-a dovedit a fi distrugătorul britanic HMS Kimberley, aflat în drum spre Bătălia din Creta. După bătălie, Kimberley l-a lăsat pe el și pe tatăl său la Alexandria, în Egipt.

Ca refugiat, Bizos a fost trimis în Uniunea Africii de Sud și a debarcat la Durban. De acolo a mers cu trenul până la Johannesburg, coborând la gara . La acea vreme, , o organizație afrikaner cu simpatii naziste, manifesta împotriva sosirii refugiaților. Ossewabrandwag îl acuza pe Jan Smuts că aduce vuilgoed (gunoiul) Europei în Africa de Sud. Comunitatea greacă locală l-a ajutat să se integreze în societate.

Bizos nu a mers la școală în primii doi ani petrecuți în țară, deoarece nu vorbea nici engleza, nici afrikaans. În 1949, a fost admis la Universitatea Witwatersrand, unde l-a cunoscut pe Nelson Mandela și a urmat studii de trei ani pentru obținerea unei diplome de licență, urmate de alte studii de trei ani pentru o diplomă în drept. În această perioadă a devenit activ din punct de vedere politic pentru prima dată, alăturându-se consiliului reprezentativ al studenților sub conducerea lui Harold Wolpe.

Cariera juridică Epoca apartheidului Bizos a intrat în baroul din Johannesburg în 1954. În timpul anilor 1950 și 1960, el a fost avocat pentru o gamă largă de personalități cunoscute, inclusiv pentru din .

La Procesul Rivonia, desfășurat din 1963 până în 1964, Bizos a făcut parte din echipa care i-a apărat pe Nelson Mandela, și . Acuzații au fost condamnați la închisoare pe viață, dar au fost salvați de la pedeapsa cu moartea. Deși uneori se spune că el ar pretinde că a redactat faimosul discurs rostit de Mandela la proces, el afirmă că principala sa contribuție a fost aceea de a recomanda folosirea cuvintelor „dacă va fi nevoie” înainte ca Mandela să spună că este pregătit să moară. Bizos a considerat că acest lucru ar fi putut contribui la evitarea pedepsei cu moartea, făcându-l pe Mandela să nu pară că își dorește martiriul. Acest proces a marcat afirmarea unui grup de avocați specializați în drepturile omului – Joel Joffe, , Arthur Chaskalson și Harold Hanson.

Bizos a fost avocat al apărării în cel puțin alte 26 de procese și anchete proeminente împotriva apartheidului. În 1969, el a asigurat apărarea lui și a altor 21 de persoane acuzate de încălcarea Legii privind reprimarea comunismului și a Legii privind organizațiile ilegale. Împreună cu Arthur Chaskalson și Dennis Kuny, el i-a reprezentat, de asemenea, pe cei cinci din NUSAS, care au fost acuzați în 1975 de promovarea obiectivelor Congresului Național African și ale comunismului.

Bizos a devenit ulterior membru de rang înalt al Baroului din Johannesburg în 1978. A fost membru al Consiliului Național al Avocaților pentru Drepturile Omului, la a cărui înființare a contribuit în 1979. A activat ca avocat principal în cadrul Unității de Litigii Constituționale de la Centrul pentru Resurse Juridice din Johannesburg. De asemenea, a servit ca judecător la Curtea de Apel din Botswana din 1985 până în 1993.

Post-apartheid Bizos a devenit membru al Comitetului Juridic și Constituțional al Congresului Național African (ANC) în 1990, iar la Convenția pentru o Africă de Sud Democratică (CODESA) a servit ca consilier al echipelor de negociere și a participat la redactarea Constituției Interimare. A fost implicat în elaborarea legislației, în special a proiectului Legii pentru Adevăr și Reconciliere și a amendamentelor la Legea de procedură penală, pentru a o pune în acord cu capitolul 3 al constituției, care garantează drepturile fundamentale ale omului pentru toți cetățenii Africii de Sud.

Bizos a fost reținut ca avocat la diferite anchete privind decesele unor persoane aflate în detenție. În timpul audierilor din cadrul , el a fost liderul echipei care s-a opus cererilor de amnistiere în numele familiilor Biko, Hani, Goniwe, Calata, Mkonto, Mhlauli, Slovo și Schoon.

Bizos a fost numit de președintele Mandela în Comisia pentru Servicii Judiciare în 1994. Aceasta era responsabilă cu recomandarea candidaților pentru numirea în funcția de judecător, precum și cu propunerea reformelor post-apartheid ale sistemului judiciar. Bizos a fost liderul echipei guvernului sud-african care a susținut că pedeapsa cu moartea este neconstituțională și avocat al Adunării Naționale la certificarea constituției de către Curtea Constituțională. Ulterior, a servit ca consilier juridic al lui Mandela în 2005, în timpul unei dispute juridice acerbe cu fostul avocat al acestuia din urmă, Ismail Ayob. De asemenea, el a reprezentat Asociația Chineză din Africa de Sud într-un caz finalizat în 2008, prin care sud-africanilor de origine chineză li s-a acordat statutul de persoane „dezavantajate în trecut”, devenind astfel eligibili pentru beneficiile programului de emancipare economică a populației de culoare (Black Economic Empowerment).

Film despre Rivonia În 2017, Bizos a apărut alături de acuzații supraviețuitori de la Procesul Rivonia, Denis Goldberg, Andrew Mlangeni și Ahmed Kathrada, precum și alături de colegii săi avocați din echipă, Joel Joffe și Denis Kuny, într-un film documentar intitulat Life is Wonderful, regizat de Sir Nicholas Stadlen, care povestește istoria procesului. Titlul reflectă cuvintele adresate de Goldberg mamei sale la sfârșitul procesului, când a aflat că el și tovarășii săi au fost salvați de la condamnarea la moarte.

Personalități proeminente reprezentate Bizos a reprezentat, printre alții, următoarele persoane: Nelson Mandela, începând din anii 1950 din , în anii 1950 Mac Maharaj în Micul Proces de la Rivonia în Procesul Rivonia din 1963–1964 în Procesul Rivonia din 1963–1964, iar ulterior pe soția acestuia Familia lui Ahmed Timol, în legătură cu decesul acestuia în detenție în 1971 Familia lui Steve Biko, în legătură cu decesul acestuia în detenție în 1977 Familia lui Neil Aggett, în legătură cu decesul acestuia în detenție în 1982 Rob Adam într-un proces privind implicarea în activitățile ANC, în 1982 Patrick Lekota (cunoscut ca „Terror”) și Popo Molefe în Procesul pentru înaltă trădare de la Delmas, din 1985–1989 Familia lui Chris Hani, în timpul unei audieri a în care asasinii lui Hani solicitaseră amnistierea , liderul Mișcării pentru Schimbare Democratică din Zimbabwe, când a fost acuzat de planificarea unei lovituri de stat înainte de alegerile generale din 2002

Alte activități În anii 1970, Bizos a ajutat la înființarea unei școli grecești numite SAHETI. Aceasta promova elenismul, fiind totuși deschisă tuturor, chiar și în perioada de vârf a apartheidului. Aici au fost educați, de exemplu, copiii lui Chris Hani. Bizos a devenit un model de urmat pentru Angelique Rockas în perioada premergătoare fondării de către aceasta a Teatrului Internaționalist.

Două dintre fiicele lui Mandela au intentat o acțiune în instanță în 2013 pentru a-i înlătura pe Bizos, pe fostul ministru al locuințelor Tokyo Sexwale și pe avocatul Bally Chuene din funcțiile de directori ai două dintre companiile lui Mandela. Bizos a declarat că fiicele încercau să „pună mâna pe lucruri care nu ar trebui vândute”. Cazul a fost amânat după ce avocatul fiicelor, Ismail Ayob, s-a retras din proces.

Viața personală și decesul Bizos a fost căsătorit cu Arethe Daflos, cunoscută sub numele de „Rita”, pe care a cunoscut-o în 1948, pe când aceasta era studentă la arte. Cuplul a avut trei fii. Rita a decedat în 2017, cu puțin timp înainte de a 90-a aniversare a soțului ei.

Bizos a murit din cauze naturale la domiciliul său, la 9 septembrie 2020, la vârsta de 92 de ani. I s-au organizat funeralii naționale speciale la 17 septembrie 2020 și a fost înmormântat în Cimitirul Westpark, alături de soția sa, Rita.

Distincții și onoruri 1999: Ordinul pentru Servicii Meritorii clasa a II-a, medalie acordată de președintele Mandela 2001: Premiul Internațional Avocatul Anului în Procese, acordat de Academia Internațională a Avocaților de Litigii 2004: Premiul Memorial Bernard Simons, acordat de Asociația Internațională a Barourilor

La 6 februarie 2022, cu ocazia celei de-a 40-a comemorări a morții în detenție a lui Neil Aggett, a avut loc o ceremonie de omagiere a acestuia în Cimitirul Westpark, organizată de Fundația Kathrada. Văduva sa de facto, Liz Floyd, s-a adresat celor prezenți și a adus un omagiu lui Bizos, Max Coleman și Frank Dutton, care au luptat pentru a se face dreptate în cazul lui Aggett și al altor deținuți.

Moștenire Fondul de burse George Bizos SAHETI Bursa pentru arte Arethe Daflos-Bizos (anunțată la a 90-a aniversare a lui Bizos pentru a o omagia pe regretata sa soție)

Cărți publicate

Note

Referințe

Lectură suplimentară

Legături externe

Categorie:Nașteri în 1928 Categorie:Nașteri pe 14 noiembrie Categorie:Decese în 2020 Categorie:Decese pe 9 septembrie Categorie:Oameni din origine greacă Categorie:Sud-africani Categorie:Avocați Categorie:Militanți pentru drepturile omului