Necropola Borak cu stećci-uri este situată în Bosnia și Herțegovina, pe dealul Borak, lângă satul Burati, la o altitudine de 140 m. În dreapta drumului principal Sokolac - Rogatica. Monumentul național este situat în zona care include satul Kramer, municipiul Rogatica. La necropolă au fost înregistrate 212 stećci-uri vizibile, dintre care numărul cel mai mare este orientat în direcția est-vest, iar numărul mai mic în direcția nord-sud.
Istorie Nu există suficiente date pentru a clarifica condițiile politice și sociale ale acestei regiuni în Evul Mediu. Pe baza rămășițelor culturale materiale, se poate concluziona că a existat o așezare în Rogatica în Evul Mediu. Două fapte semnificative indică acest lucru, și anume traseul vechiului drum medieval din Dubrovnik, din acest oraș până la Srebrenica, care trecea prin Rogatica, și rămășițele fortificațiilor care există și astăzi în apropierea orașului. În documentele arhivei din Dubrovnik, există informații că în secolele al XIV-lea și al XV-lea localitatea Rogatica era centrul unei regiuni bogate în animale, care aproviziona Dubrovnikul cu vite. La acea vreme, Rogatica era legată de cetatea Borač și de familia nobiliară Radinović-Pavlović, stăpânii acesteia.
Prima și cea mai veche fortăreață se afla pe partea opusă a orașului Mesić, între satele actuale Borač și Bričigovo, unde ruinele fortăreței pot fi văzute și astăzi.
În perioada 1417-1436, necropola a devenit o destinație foarte importantă pentru caravane. Se spune că a atras negustori, nu doar ca capitală a lui Pavlović, ci și ca punct de oprire convenabil pentru nord-estul Bosniei. Drumul Dubrovnikului se despărțea lângă Goražde și cobora spre Borač, iar de acolo continua spre Srebrenica și Zvornik. Negustorii care mergeau din Valea Lim în regiunea Vrhbosna treceau și ei prin Borač.
Când Srebrenica a intrat sub controlul Serbiei în 1411, Borač a devenit un oraș de graniță. Guvernul din Dubrovnik le-a ordonat negustorilor săi să descarce toate mărfurile destinate Srebrenica și Zvornik în Borač, la granița statului sârb, și să aștepte acolo soluționarea disputelor apărute cu privire la graniță.
Stećci-uri Odată cu apariția primelor mine și orașe în Bosnia medievală, toate premisele pentru apariția stećak-urilor în aceste zone au fost îndeplinite. Stećci-urile au fost o nouă formă de marcare a mormintelor cu pietre funerare, care în Europa a început ceva mai devreme, în secolele XII și XIII. Cu toate acestea, pietrele funerare medievale sunt caracteristice zonei statului bosniac medieval, unde stećak-urile apar ca parte a unei continuități sepulcrale neîntrerupte în zona bosniacă, ale cărei rădăcini merg în timpuri preistorice. Stećci-urile sunt răspândite în toată Bosnia și Herțegovina (cu excepția Posavinei și a părții de vest a Krajinei bosniace). Numele pe care oamenii le foloseau pentru stećak-uri, adesea în paralel, sunt bilig, käm, zlamen, kuća, stari greb, divovsko kamenje, iar pentru necropole kaursko greblje, toate acestea putând fi găsite în inscripțiile de pe stećak-uri.
Protejare Din noiembrie 2008, zona istorică a necropolei Borak cu stećci-urile acestuia a fost declarată Monument Național al Bosniei și Herțegovinei de către Comisia pentru Conservarea Monumentelor Naționale din Bosnia și Herțegovina.
Galerie de imagini
Note
Lectură suplimentară Kovačević-Kojić, Desanka, Gradska naselja srednjovjekovne Bosanske države, Veselin Masleša, Sarajevo, 1987. Anđelić, Pavao, Kulturna istorija Bosne i Hercegovine od najstarijih vremena do početka turske vladavine, Sarajevo, 1966. Bešlagić, Šefik, Stećci, Kataloško-topografski pregled, Sarajevo, 1971.
Categorie:Rogatica Categorie:Monumente naționale din Bosnia și Herțegovina Categorie:Situri din Patrimoniul Mondial din Bosnia și Herțegovina Categorie:Morminte din Bosnia și Herțegovina