miniatura|Copil soldat demobilizat într-o tabără din Republica Centrafricană. Un copil soldat este un copil combatant, fată sau băiat, sub vârsta de optsprezece ani și uneori chiar de șase ani; conform Protocolului opțional la Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, privind implicarea copiilor în conflicte armate. Recrutarea copiilor sub vârsta de cincisprezece ani în forțele armate este o crimă de război.
Cu ocazia Zilei Internaționale împotriva Folosirii Copiilor Soldați, subsecretarul general al ONU, a indicat că 58 de organizații continuă să recruteze și să folosească copii în 14 țări: Ciad, Columbia, Coasta de Fildeș, Republica Democrată Congo, India, Iran, Libia, Myanmar, Peru, Filipine, Sri Lanka, Sudan, Uganda, Zimbabwe. În 8 țări, copiii sunt capturați și folosiți ca informatori sau spioni: Burundi, Columbia, Republica Democrată Congo, India, Indonezia, Nepal, Uganda. Human Rights Watch, Child Soldiers Global report 2008.
Cauze și motive miniatura|Poster din 2008. Prima victimă a unui copil soldat: copilăria. Pe lângă îndoctrinarea din regimurile totalitare care urmăresc controlul tinerilor și răpirile, una dintre originile fenomenului copiilor-soldați constă în sărăcie, exacerbată de situațiile de război. Întrucât familiile nu își pot asigura nevoile copiilor, unii se oferă voluntari pentru a se înrola în armată sau în grupări paramilitare, scutindu-și astfel rudele de o gură de hrănit, asigurându-și în același timp propria supraviețuire.
Pe bază de voluntariat, pot fi găsite și alte motivații:
fascinația pentru viața militară, uniforma, prestigiul, etc. dorința de a răzbuna moartea unei persoane dragi în timpul unui conflict sau de a participa la lupta pentru eliberarea propriului popor; nevoia de protecție (rândurile separatiștilor ceceni s-au mărit când armata rusă și-a făcut un obicei din a aresta toți băieții de 16 ani pentru „interogare"); motive ideologice (în aceste cazuri, copiii beneficiază adesea de aprobarea celor din jur, care sunt mândri să vadă un membru al familiei sacrificându-se pentru cauză); lipsa accesului la educație face ca înrolarea în armată să fie un loc de muncă profitabil.
Din perspectiva recrutorilor, motivele sunt ușor de explicat. Copiii sunt ieftini de hrănit, docili, ușor de impresionat și ușor de recrutat. În plus, ei se pot dovedi remarcabil de eficienți în terenuri dificile (de exemplu, în pustietate), dar și ca spioni sau atentatori sinucigași sau „carne de tun” pe linia frontului. În plus, fiind lipsiți de mijloace de subzistență, aceștia sunt incapabili să dezerteze, iar fragilitatea lor, atât psihologică, cât și fizică, este un factor de descurajare a revoltei.
O altă explicație ar putea fi prezența unui număr mare de arme de calibru mic. În 1998, se estima că existau cinci sute de milioane de arme ușoare în circulație în întreaga lume, dintre care o sută de milioane se aflau numai în Africa. Aceste arme sunt ușor de manevrat, în special de către copii, ceea ce crește probabilitatea lor de a participa la lupte. De exemplu, în timpul războiului civil, copiii-lup ai Rezistenței Naționale Mozambicane au fost antrenați în masacre și tortură, sarcini pe care le-au îndeplinit cu fervoare.
Galerie
Note
Vezi și
Drepturile copilului Munca copiilor Traficul de copii Tineretul Hitlerist Calvin Graham Traficul de copii Convenția cu privire la Drepturile Copilului Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale Dreptul internațional umanitar
Categorie:Drepturile tineretului Categorie:Drepturile copilului Categorie:Viața militară Categorie:Vârstă și societate