Naturismul în Statele Unite este practica nudității sociale ca un stil de viață care caută o alternativă la viziunea majoritară a societății americane, care consideră nuditatea și sexualitatea ca fiind tabu, pe baza moștenirii atitudinilor puritane și victoriene.
Entuziasmul pentru naturism a început la sfârșitul anilor 1920, odată cu înființarea unor comunități cu acces limitat la membri, unde naturiștii se puteau aduna pentru a socializa și a se recrea fără haine, într-un mediu care nu era mai sexualizat decât cel experimentat în stare îmbrăcată. În deceniile ulterioare, unele grupuri au început să pledeze pentru o acceptare mai generală și pentru deschiderea terenurilor publice către recreerea cu îmbrăcăminte opțională. Viziunea americană predominantă asupra recreerii nude (denumită mai des nudism decât naturism) este că aceasta este o „activitate de agrement deviantă tolerabilă”, clasificată alături de consumul moderat de alcool și jocurile de noroc. Psihologii Jessica Hamblen și Kim Mueser listează „a fi dezbrăcat” printre alte peste 250 de activități într-o carte despre susținerea bunăstării mentale în contextul urmărilor unui dezastru.
Istoric
Nudismul organizat în societatea americană poate fi urmărit până în 1929, când trei imigranți germani, parte a mișcării sociale germane freikörperkultur, au discutat despre posibilitatea stabilirii nudismului în Statele Unite. Unul dintre ei, Kurt Barthel, a fondat ulterior American League for Physical Culture (LPC). În 1932, Barthel a fondat Sky Farm, prima tabără nudistă din Statele Unite, situată în New Jersey. LPC și-a schimbat numele în American Sunbathing Association (ASA) în 1931 și în American Association for Nude Recreation (AANR) în 1995, având sediul actual în .
Doi membri ai LPC, Katherine și Herman Soshinki, au fondat , și au început ulterior , de asemenea în New Jersey. dreapta|miniatura|Un grup de prieteni naturiști pe plaja , SUA
Opinia publică
Un articol din New York Times din vara anului 1974 a remarcat numărul plajelor pentru nudiști și alte semne că atitudinile și comportamentele americane privind nuditatea se apropiau de deschiderea asociată europenilor. Pe lângă nuditatea publică, unii oameni au declarat că sunt mai predispuși să fie goi în și în jurul caselor lor. Psihologii intervievați au considerat că aceasta face parte dintr-o tendință generală de abandonare a pudoarei, care va continua. Până în anii 1990, deși opiniile publice privind sexualitatea au continuat să fie liberale, atitudinile față de nuditatea publică au fost, în general, negative.
Organizații naturiste naționale
American Association for Nude Recreation
(AANR) este o organizație nonprofit care promovează beneficiile naturismului. În 2001, aceasta devenise cea mai mare organizație naturistă din lume, cu peste 50.000 de membri individuali și peste 230 de cluburi, stațiuni și campinguri afiliate. Cu sediul în Kissimmee, Florida, AANR are sucursale regionale responsabile pentru cluburile locale și activitățile politice. Deși descinde din organizațiile originale de activism social din anii 1930, AANR a devenit mai integrată în industriile turistice și de călătorie americane principale, păstrând în același timp limbajul care promovează naturismul ca fiind sănătos, orientat spre familie și o „întoarcere la natură”. Totuși, multe stațiuni naturiste au facilități – inclusiv saloane de înfrumusețare, restaurante, baruri și cluburi de noapte – la care patronii din clasa superioară au ajuns să se aștepte. Și, deși îmbrăcămintea, un indicator universal al statutului, lipsește, alte simboluri de statut, inclusiv bijuteriile și mașinile, sunt etalate. AANR își menține prezența la evenimente de lobby la nivel de stat, nu pentru a pleda pentru o nouă legislație, ci pentru a informa legiuitorii despre orice acțiune pe care o întreprind și care ar putea avea consecințe neintenționate asupra industriei recreerii nude, care generează miliarde la nivel național.
The Naturist Society
The Naturist Society (TNS) este o naturistă americană (SRL), fondată în 1980 și stabilită în Oshkosh, Wisconsin, Statele Unite, de către . Calitatea de membru include persoane fizice, grupuri și întreprinderi de recreere. Scopul său declarat este de a oferi „comunicare și coordonare pentru mișcarea de recreere cu îmbrăcăminte opțională ca o soluție naturală la multe probleme ale vieții moderne. Consideră că 'acceptarea corpului este ideea, recreerea nudă este calea'. Desfășoară programe de cercetare, birou de vorbitori și educație specializată.”
În anii 1990, TNS a înființat două organizații nonprofit secundare, guvernate de un consiliu de administrație ales de membrii TNS: Naturist Action Committee (NAC), anexa sa de lobby politic și legislativ, și Naturist Education Foundation (NEF). NAC pledează pentru acceptarea înotului în pielea goală și a plajei nude pe plajele publice desemnate ca locuri cu îmbrăcăminte opțională. Un sondaj Roper din 2006, comandat de NEF, a constatat că 74% dintre americani acceptă această idee.
TNS publică o revistă trimestrială Nude & Natural (numită și revista N), care conține articole despre activități naturiste și probleme legate de naturism. Fotografiile din revistă urmăresc să reprezinte o gamă completă de participanți naturiști. NAC publică un buletin informativ, iar NEF publică cărți pe teme naturiste specifice.
Evenimente
14 iulie este Ziua Națională a Nudității, o zi care celebrează naturismul și nudismul (nu este o ).
Reglementarea locală a nudității publice
Fiecare stat din SUA are un statut sau jurisprudență care interzice sau . În general, este indecent ca o persoană să își expună organele genitale (părțile intime) pentru gratificare sexuală sau pentru a cauza ca alții să fie ofensați sau alarmați. Pentru unele legi, intenția făptuitorului este cea care definește indecența; în altele, este răspunsul unui cetățean obișnuit. Obscenitatea este un comportament explicit sexual care depășește simpla expunere și poate include activitate sexuală în public, cu sau fără nuditate. Legea din Louisiana are o listă lungă de acte interzise. Atât indecența, cât și obscenitatea devin infracțiuni grave dacă sunt comise în prezența unui minor, vârsta fiind definită în lege. Expunerea indecentă nu se aplică în spațiile publice în care este de așteptat să îți scoți hainele, cum ar fi într-un vestiar, dacă comportamentul se încadrează în normele înțelese la nivel local.
Desemnarea unei plaje sau a unei alte zone de recreere ca fiind „cu îmbrăcăminte opțională” înseamnă recunoașterea faptului că a fi nud pentru înot și plajă nu este întotdeauna indecent sau obscen. Aceasta este, de asemenea, baza pentru desemnarea unui spațiu public ca opțional de îmbrăcăminte pentru un anumit eveniment.
San Francisco
Deși arestările ar fi putut avea loc în zilele în care puțini oameni erau nuzi, toleranța pentru nuditatea publică în parcurile din San Francisco a început la sfârșitul anilor 1960, datorită grupurilor mari de hippioți care dansau goi în fiecare duminică în Speedway Meadow din , ceea ce a continuat și în anii 1970. În septembrie 2011, supervizorul orașului San Francisco, , a introdus o ordonanță pentru a impune anumite restricții privind nuditatea publică, ca răspuns la plângerile despre un grup care se aduna regulat într-o piață publică din . Anunțul a determinat și alte persoane să se dezbrace în semn de protest, ceea ce a atras și turiști. Un proces pentru blocarea ordonanței a fost respins de un judecător federal. Ordonanța a fost adoptată la 20 noiembrie 2012, a intrat în vigoare la 1 februarie 2013, provocând alți protestatari care au fost arestați. Legea a interzis nuditatea publică, dar a scutit copiii sub cinci ani și participanții la o paradă sau festival; iar interdicția a inclus doar „organele genitale, perineul sau regiunea anală”, neinterzicând astfel femeilor să își dezgolească sânii. Din 2012, evenimentele nudiste sunt încă organizate în oraș cu autorizație.
Seattle
Nuditatea socială are o oarecare acceptare în Seattle, existând un număr de plaje unde nuditatea este comună, în special , unde utilizarea nudă a început în anii 1960. După decenii de aplicare mixtă, legea orașului care incrimina nuditatea a fost anulată în 1990 pe baza Primului Amendament; orașul a abrogat legea patru ani mai târziu. Statul Washington are încă în vigoare legi privind expunerea indecentă; totuși, acestea sunt limitate la un comportament despre care persoana dezbrăcată știe că este „probabil să provoace ofensă sau alarmă rezonabilă”.
Alte jurisdicții
O lege similară există în Oregon, dar jurisdicțiile locale și parcurile federale au propriile lor restricții, inclusiv interdicții privind nuditatea adulților.
În Florida, plaja Haulover din comitatul Miami-Dade este desemnată oficial ca fiind cu îmbrăcăminte opțională.
În California, cel puțin patru dintre unitățile care existau în 1994 și-au încetat activitatea. California de Sud găzduiește acum doar trei cluburi active cu sediu fix.
Topfreedom
Topfreedom (libertatea de a umbla topless) este interzisă în mod explicit în doar trei state: Indiana, Tennessee și Utah. În altele, este permisă sau legile sunt ambigue.
În statul New York, nu este ilegal ca femeile să își expună sânii oriunde, dar pot fi aplicate legile privind conduita dezordonată.
Note
Vezi și Nuditate
Legături externe Naturist Society American Association for Nude Recreation
Categorie:Naturismul în Statele Unite ale Americii Categorie:Cultura Statelor Unite ale Americii