Cooperativa Gusti este un grup de cercetare a istoriei sociale a sociologiei românești și est-europene fondat și coordonat de Zoltán Rostás. Cooperativa Gusti își derivă numele din cel al lui Dimitrie Gusti, sociologul care a fondat Școala Sociologică de la București. Grupul este independent și neafiliat sistemului academic sau universitar românesc.
Condițiile de formare
Grupul, care nu are o dată formală de înființare, s-a alcătuit treptat, în procesul apariției unor surse și studii alternative – după anul 2000 – față de istoria sociologiei românești, a interbelicului românesc și a comunismului.
Elementul determinant a fost dat de promovarea, de către profesorul Zoltán Rostás, în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie a Universității din București, a unor multiple teme de cercetare ce țin de istoria Școlii Sociologice de la București, înființate de profesorul Dimitrie Gusti.
Mai multe/ți tinere/ri doctorande/zi au fost atrase/și de această nouă viziune care privea fenomenul monografist prin intermediul istoriei sociale, punând astfel accent pe condițiile concrete de desfășurare a cercetărilor monografice interbelice, pe dinamica socială, de grup și organizațională a școlii, pe raporturile Școlii Sociologice de la București cu alte grupuri sociale și culturale din România acelui timp etc.
Există o varietate de subiecte de investigare și de metode de cercetare sau unghiuri de abordare folosite în cadrul grupului, dar distinctive rămân cel puțin aceste trăsături: acoperirea unor tematici anterior neexplorate ce țin de istoria sociologiei și, în general, de istoria interbelicului românesc, folosirea unor surse documentare inedite sau cu rol de document social (interviuri de istorie orală, arhive private sau publice, corespondență, memorii etc) și cadre de interpretare inovatoare care se distanțează de stereotipurile dominante în câmpul cultural românesc despre societatea autohtonă interbelică, precum și despre cea comunistă.
Pe lângă temele alese și coordonate de Zoltán Rostás, grupul a funcționat prin consultări și dezbateri în cadru informal, urmate sistematic de participări colective la conferințe științifice și la proiecte editoriale. Din 2013, a fost lansat, cu Ionuț Butoi ca editor, ajutat ulterior de Dana Costin, site-ul Cooperativa Gusti, unde au fost publicate online studii, documente, arhive și materiale multimedia rezultate ale activității membrilor grupului. Între 2013 și 2024, editorii site-ului au întreținut și un newsletter care a ajuns la 110 numere.
Colaborarea spontană a membrilor grupului și proiectele comune explică denumirea de „cooperativă”, care a fost lesne adoptat, cu atât mai mult cu cât Dimitrie Gusti a fost un mare adept al mișcării cooperatiste.
Primii membri ai grupului au fost Theodora-Eliza Văcărescu, Antonio Momoc (primul doctorand al profesorului Zoltán Rostás), Ionuț Butoi, Florentina Țone și profesorii Sanda Golopenția, Otilia Hedeșan și Dumitru Sandu. Curând li s-au alăturat Alina Juravle, Martin Ladislau Salamon, Agota Szentannai, Levente Székedi, Balázs Telegdy, Ion Matei Costinescu, Gabriela-Cătălina Dobrescu, Mihai Gaiță, Alyssa Grossman, Adela Hîncu, Raluca Mateoc, Cosmina Timoce-Mocanu, Enache Tușa. Au urmat alte membre și alți membri: Ioana Frunteletă, Dana Costin, Andrei Gaghi, Irina Nastasă-Matei, Sorin Mitulescu, Dragoș Sdrobiș, Ana Iuga, Rucsandra Pop, Marian Zulean.
Gruparea a fost sprijinită, de la început, de regretatele/tații oameni de știință și litere Maria Larionescu, Doina Jela, Marin Diaconu, Vintilă Mihăilescu. Tot de la început, s-au implicat în activitățile cooperativei și cercetătorii/oarele Șerban Anghelescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Marius Lazăr, Daniel Șandru, Cristian Vasile, Cristian Preda, Marian Preda, Ion Bănșoiu, Radu Vancu și editorii Iren Arsene, Valentin Ajder, Gheorghe Erizanu.
Studiile grupului au apărut în numeroase reviste academice românești și internaționale: Acta Universitatis Sapientiae. Social Analysis, Anthropology of East Europe Review, Les Etudés Sociales, Polis – Revistă de științe politice, Sfera Politicii, Secolul 21, Sociologie Românească, Szociális Szemle, Revista Română de Sociologie, Transilvania.
Concepția
Membrele/rii Cooperativei Gusti cultivă, în primul rând, metoda comparativă de studiere a sociologiei monografice, aplicată la nivel regional, cu precădere în Europa de Centrală și de Est, plecând de la presupoziția că monografiștii/stele coordonați/te de Gusti nu au construit instituții și practici de cercetare într-o sferă izolată doar la România sau cu legături unilaterale cu Occidentul referențial, ci s-au aflat în legătură continuă și au avut interese legate de ceea ce se întâmpla la nivel regional și european.
Un al doilea motiv este faptul că, pentru a înțelege dezvoltarea sociologiei monografiste și afirmarea ei internațională, acestea trebuie plasate în contextul altor sociologii contemporane.
Cooperativa Gusti consideră că istoria școlii monografice nu se reduce doar la perioada interbelică, ci a traversat Al Doilea Război Mondial și a continuat în diferite faze ale comunismului, perioade în care sociologia – ca întreg – a avut o dinamică ce se cere, în continuare, cercetată și înțeleasă. Traseul a fost sinuos, iar reabilitarea sociologiei din timpul perioadei comuniste mai mult a mascat decât a scos la suprafață sau a făcut „dreptate” lui Gusti și școlii sale.
Prin urmare, cercetarea biografiilor lui Gusti și ale colaboratorilor săi se face pentru a-i înțelege ca actori sociali aflați într-un context concret care le furniza, pe de o parte, atât resursele materiale, culturale și sociale cu care au construit practici instituționalizate de cercetare sociologică, cât și, pe de altă parte, le limita opțiunile și alternativele. Acest exercițiu de comprehensiune și de abordare sincronică este realizat nu pentru a dezavua sau a aprecia laudativ școala monografică sau pe membrii/ele acesteia.
Una dintre convingerile grupului Cooperativa Gusti este că judecata de valoare sau dezbaterea despre cât de bun sau cât de rău, cât de actual sau cât de inactual, cât de expirat sau încă valid este Dimitrie Gusti este inoperantă și sterilă. Înainte de a judeca o persoană sau un fenomen, trebuie să parcurgi un drum laborios către această persoană sau fenomen, precum și lumea socială de apartenență.
Bibliografie selectivă Zoltán Rostás, Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, Paideia, 2000
Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai școlii gustiene, Paideia, 2003
Zoltán Rostás, Atelierul gustian. O abordare organizațională, Tritonic, 2005
Zoltán Rostás, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii ’30 ai școlii gustiene, Paideia 2006
Zoltán Rostás, Strada Latină nr. 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Curtea Veche, 2009
Antonio Momoc, Capcanele politice ale sociologiei interbelice. Școala gustiană între carlism și legionarism, Curtea Veche, 2012
Martin Ladislau Salamon, Un aliat uitat. Relații româno-maghiare în sociologia interbelică, Tracus Arte, 2014
Ionuț Butoi, Mircea Vulcănescu. O microistorie a interbelicului românesc, Eikon, 2015
Ionuț Butoi, Canonizare, demitizare și realism științific. Studii despre Mircea Vulcănescu, Eikon, 2017
Balázs Telegdy, Cazul József Venczel. Destinul unui sociolog maghiar ardelean, Presa Universitară Clujeană, 2016
Irina Nastasă-Matei și Zoltán Rostás (coord.), Alma mater în derivă. Aspecte alternative ale vieții universitare interbelice, Eikon & Școala Ardeleană, 2016
Zoltán Rostás și Dragoș Sdrobiș (coord.), Culturalizare în uniformă. Articole și documente privind Serviciul Social 1938–1939, Paideia, 2017
Zoltán Rostás și Florentina Țone (coord.), Despre migrație și imigrație la români. Studii și articole, Paideia, 2018
Theodora-Eliza Văcărescu (ed.), „Personajele acestea de a doua mâna”. Din publicațiile membrelor Școlii Sociologice de la București, Eikon, 2018
Ionuț Butoi și Martin Ladislau Salamon (coord.), Marginal și experimental. Cooperativa Gusti: două decenii de cercetare în istoria sociologiei, Eikon, 2020
Irina Nastasă-Matei și Zoltán Rostás (coord.) Rediscovering East-European Universities, Editura ProUniversitaria, 2020
Zoltán Rostás și Theodora-Eliza Văcărescu, In honorem Sanda Golopenția, Spandugino, 2020
Zoltán Rostás (coord.), Condamnare, marginalizare și supraviețuire în regimul comunist. Școala gustiană după 23 august 1944, Cartier, 2021
Levente Székedi, Limitele supraviețuirii. Sociologia maghiară din Transilvania după 1945, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, 2021
Theodora-Eliza Văcărescu și Zoltán Rostás (coord.), Mărire și decădere. Sociologia gustiană în context central-est-european după Marele Război, Eikon, 2022
Ioana Fruntelată, Florența Popescu Simion și Mihaela Bucin, Termeni și teme actuale în științele etnologice: un repertoriu comentat. In honorem prof. univ. (e) Nicolae Constantinescu, Editura Muzeului Literaturii Române & Editura Etnologică, 2024 Zoltán Rostás, Scrisori inedite adresate lui Dimitrie Gusti,Editura Creator, Brașov, 2020 Numere speciale de reviste academice
„Sociologie et politique en Roumanie (1918–1948)”, Les Etuses Sociales, nr. 153–154, 2011
„Despre școala gustiană – altfel”, Transilvania, nr. 11–12, 2012
„Școala Sociologică de la București. Contexte, tendințe, crize”, Sfera Politicii, vol. XXI, nr. 3 (175), mai – iunie 2013
„Ștefania Cristescu-Golopenția – o personalitate marcantă a sociologiei românești”, Revista Română de Sociologie, anul XXIV, nr. 3–4, 2013
„Cum a fost practicată și gândită sociologia românească în secolul al XX-lea”, Sociologie Românească, vol. XII, 1–2, 2014
„Enciclopedia Românie și școala gustiană de sociologie”, Transilvania, nr. 10–11, 2014
„A román és magyar szocololgia törtőnete”, Szociális Szemle, nr. 1–2, 2016
„Frontiere incerte. Mediul literar și artistic al școlii gustiene”, Transilvania, nr. 8–9, 2016
„Psihologia socială în dialog”, Psihologia Socială, nr. 48, 2021
„Henri H. Stahl și mediul lui”, Transilvania, nr. 1–2, 2022
„A Sociological Panorama after the Great War”, Acta Universitatis Sapientiae. Social Analysis, vol. 13, 2023
„Campania monografică de la Șanț după 90 de ani”, Transilvania, nr. 1–2, 2025