Ștefan Avacumovici (Avakumovici, în ; ) a fost un episcop al Bisericii Ortodoxe Sârbe, care a păstorit în scaunele vlădicești ale Arhiereilor de Gornji Karlovac și Timișoarei. A fost, de asemenea, adevărat consilier secret imperial și regal al monarhului Francisc I al Austriei.
Biografia Episcopul Ștefan s-a născut într-o familie nobilă de seamă, Avacumovici, originară din Révkomárom, localitate unde a existat cândva o importantă comunitate sârbă. Conform lui Pompiliu Sfera, familia Avacumovici era de origine aromână. Familia Avacumovici s-a strămutat ulterior din Révkomárom în „orașul sârbesc” Sântandrei (Szentendre). În acest oraș s-a născut Ștefan Avacumovici, în jurul anului 1756. Tatăl său, Nikola, a fost jude (birov) și senator în Sântandrei, iar fratele său, Pavel, a fost episcop de Arad între anii 1786 și 1815.
După ce a absolvit gimnaziul, studiile umaniste și cele de drept, Ștefan a devenit cancelarist la Curtea Regală. Educația teologică a primit-o de la arhimandritul Jovan Rajić, cel mai erudit teolog al acelei epoci din întreaga Mitropolia de Karlovci. Mitropolitul Mojsije Putnik l-a primit la curtea sa, l-a hirotonit în treapta de diacon și ulterior de preot, ridicându-l la rangul de protosinchel. La 24 iunie 1789, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Grgeteg de către arhimandritul de Kovilj, Jovan Rajić. În același an, de sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel, mitropolitul l-a numit arhimandrit al Mănăstirii Grgeteg.
Din această postură l-a prins alegerea ca episcop al Gornji Karlovac, în timpul sesiunii sinodale desfășurate între 15 ianuarie și 15 martie 1798. A fost hirotonit episcop de către mitropolitul Ștefan Stratimirovici la 21 martie în același an. Episcopul Ștefan (al nouălea în ordinea succesiunii) a mutat reședința eparhială de la Plaški la Karlovac, motivându-și decizia prin cuvintele: Păi aici nici urșii n-ar putea trăi. Cu toate acestea, nu a rămas mult timp acolo, deoarece a plecat curând la Viena pentru a servi ca referent sârb pe lângă Cancelaria Regală Ungară, înlocuindu-l pe episcopul Timișoarei, Petar Petrović, care demisionase din această funcție. În timpul absenței sale din eparhie, conducerea acesteia a fost asigurată de arhimandritul Mojsije Mioković, cel care va deveni ulterior episcop de Gornji Karlovac.
Prin stăruința mitropolitului Ștefan, episcopul Ștefan Avacumovici a fost transferat la Timișoara, unde a fost întronizat la 19 mai 1801. În această eparhie, episcopul Ștefan a obținut rezultate mult mai însemnate, remarcându-se în special prin ctitorirea de noi lăcașuri de cult și restaurarea celor vechi. În calitate de diecezan al Timișoarei, a publicat un set de Reguli Monahale, destinate călugărilor din Banat. În anul 1807 a primit titlul de adevărat consilier secret imperial și regal, calitate în care a participat, în 1808, la lucrările Dietei de la Pressburg.
A trecut la cele veșnice la 25 iunie 1822, la Timișoara.
Note
Categorie:Decese în 1822 Categorie:Decese pe 25 iunie Categorie:Nașteri în 1756 Categorie:Decese în Timișoara Categorie:Aromâni Categorie:Sârbi din Ungaria Categorie:Episcopi ortodocși sârbi Categorie:Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara Categorie:Nobili maghiari