miniatura|Cauzele decesului în SUA vs. acoperirea mediatică. Procentul de atenție media acordată terorismului, omuciderii sau sinuciderii este mult mai mare decât procentul de decese cauzate de acestea. În jurnalism și mass-media, senzaționalismul este un tip de tactică editorială . Evenimentele și subiectele din știri sunt selectate și formulate pentru a entuziasma cât mai mult număr de cititori și telespectatori. Acest stil de relatare a știrilor încurajează impresii părtinitoare sau încărcate emoțional despre evenimente, mai degrabă decât obiectivitatea jurnalistică.

Senzaționalismul se poate baza pe reportaje despre chestiuni în general nesemnificative și le poate portretiza ca o influență majoră asupra societății sau pe prezentări părtinitoare ale unor subiecte de interes public, într-o manieră trivială sau tabloidă, contrar presupunerilor generale ale standardelor jurnalistice profesionale. Unele tactici includ apelul la emoții, căutarea și stârnirea controverselor și, în general, prioritizarea atenției. Informațiile și evenimentele banale sunt uneori reprezentate eronat și exagerate ca fiind importante sau semnificative și includ adesea povești despre acțiunile unor indivizi și grupuri mici de oameni, al căror conținut este adesea nesemnificativ și irelevant pentru evenimentele cotidiene la nivel macro care au loc la nivel global.

Cauze miniatura|Caricatură americană publicată în 1898, „Rețineți Maine! Și nu uitați de cubanezii înfometați!” Astfel de caricaturi senzaționale au fost folosite pentru a susține intervenția americană în Războiul de Independență din Cuba. miniatura|Un protestatar ține o pancartă prin care acuză instituțiile media tradiționale că refuză să relateze despre protestele mișcării Occupy Wall Street. Într-un ciclu de știri de 24 de ore, vor exista momente în care apar puține știri, dar nu apar evoluții ale subiectelor considerate importante și, din acest motiv, va trebui să își umple timpul împărtășind o poveste care este mai puțin despre știri reale și mai mult menită să mențină atenția publicului. Pe piețele de știri unde există mai multă concurență, cu atât este mai probabil ca o anumită instituție de știri să producă știri senzaționale ca o modalitate de a concura cu alte instituții, creând un efect de bulgăre de zăpadă.

Agenții de publicitate tind să prefere ca produsele sau serviciile lor să fie prezentate pozitiv în mass-media, ceea ce poate contribui la o părtinire în relatarea știrilor în favoarea instituțiilor care își protejează profiturile și veniturile, în loc să relateze obiectiv despre produsele și serviciile menționate. Cu cât organizațiile de știri sunt mai dependente de veniturile din publicitate, cu atât sunt produse mai multe știri senzaționale.

Pe platformele web precum TikTok, Instagram, Facebook, Google și YouTube, algoritmii respectivi sunt utilizați pentru a maximiza veniturile din publicitate prin atragerea și menținerea atenției utilizatorilor. Acest model de afaceri are ca rezultat prioritizarea conținutului senzațional, deoarece algoritmii prevăd adesea că acesta va obține cel mai mare nivel de implicare.

Pentru a atrage și menține atenția unui public mai tânăr, instituțiile de știri acoperă subiecte neobișnuite, dramatice sau cu valoare ridicată de divertisment decât informațiile cu relevanță publică, dar percepute ca mai puțin interesante. Doris A. Graber și Johanna Dunaway oferă ca exemplu faptul că ziarul Chicago Sun-Times acorda de aproximativ douăzeci de ori mai mult spațiu știrilor sportive decât activității guvernului statului.

Caracteristici Printre caracteristicile știrilor senzaționale se numără:

limbajul senzațional, în special în titlul articolelor; utilizarea titlurilor (sau a imaginii miniatură a videoclipurilor) pentru a crea emoție și de a capta publicul, chiar dacă acesta exagerează sau este înșelător în vreun fel; utilizarea fricii pentru a atrage atenția asupra conținutului.

Impact miniatura|Algoritmii de social media pot izola în mod accidental un utilizator într-o bulă de filtrare ideologică, oferindu-i doar informațiile pe care cred că vrea să le vadă. Zeynep Tufecki susține că este mai ușor să muți „fereastra Overton” online datorită algoritmilor care înlocuiesc paznicii tradiționali ai jurnalismului. Site-urile web de verificare a faptelor, alfabetizarea media, o mai bună moderare a conținutului pe rețelele de socializare și legislația au fost adoptate pentru a reduce impactul negativ al algoritmilor și al mass-media senzaționale.

Unul dintre cele mai importante și mai mediatizate subiecte de știri este reprezentarea criminalității în mod disproporționat față de alte probleme sociale. O atenție mai mică, dar totuși semnificativă, este acordată procedurilor judiciare și cea mai mică legată de corecții, oferind publicului o înțelegere limitată a sistemului de justiție penală și a contextelor sociale ale criminalității.

Polarizarea politică și regresul democratic pot fi exacerbate de mediul media și de stimulentele sale către senzaționalism. Algoritmii care sporesc conținutul senzațional și inflamator pe o gamă largă de platforme, inclusiv rețelele sociale, Google și altele, au fost criticați pentru că alimentează diviziunea în societate. Aceasta se extinde dincolo de sortarea oamenilor în camere de ecou și bule de filtrare, pentru a include radicalizarea prin afișarea de conținut mai extrem pentru a stimula implicarea.

În cazul știrilor științifice, se poate baza mult pe comunicatul de presă, ceea ce poate exagera sau denatura concluziile. O teorie pentru această practică, pe lângă constrângerile de timp, este că jurnaliștii nu accesează la fel de mult articolele academice, deoarece mulți se află în spatele unor site-uri cu plată. Un exemplu de senzaționalism este articolul publicat în 1998 de Andrew Wakefield în The Lancet, care a arătat o legătură nefondată între vaccinurile ROR și autism. Acesta a ajuns în mass-media prin intermediul comunicatelor de presă și al unei conferințe de presă, în ciuda faptului că publicația era eronată și articolul a fost ulterior demontat și retras.

Note

Vezi și

Clickbait Campanie de frică Agnotologie Jurnalism galben Fact-checking Circ mediatic Etica jurnalistică

Categorie:Opinie publică Categorie:Propagandă Categorie:Psihologie populară Categorie:Jurnalism Categorie:Știri