În septembrie 1999, o serie de explozii au lovit patru blocuri de apartamente din orașele rusești Buinaksk, Moscova și Volgodonsk, ucigând peste 300 de persoane, rănind peste 1.000 și răspândind un val de frică în toată Rusia. Bombardamentele, împreună cu războiul din Daghestan din 1999, au declanșat al Doilea Război Cecen. Modul în care Vladimir Putin, care era prim-ministru la acea vreme, a gestionat criza, i-a sporit considerabil popularitatea și l-a ajutat să ajungă la președinție în câteva luni.Ответ Генпрокуратуры на депутатский запрос о взрывах в Москве , machine translation .

Un dispozitiv suspect, asemănător cu cele folosite în atentatele cu bombă, a fost găsit și dezamorsat într-un bloc de apartamente din orașul rus Riazan pe 22 septembrie. Pe 23 septembrie, Vladimir Putin a lăudat chiar vigilența locuitorilor din Riazan și a ordonat bombardarea aeriană a orașului Groznîi, care a marcat începutul celui de-al Doilea Război Cecen. Trei agenți ai Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) care au plantat dispozitivele la Riazan au fost arestați de poliția locală. A doua zi, directorul FSB, Nikolai Patrușev, a anunțat că incidentul din Riazan fusese un exercițiu antiterorist, iar dispozitivul găsit acolo conținea doar zahăr și i-a eliberat pe agenții FSB implicați.

Deși atentatele au fost atribuite pe scară largă teroriștilor ceceni, vinovăția lor nu a fost niciodată dovedită în mod concludent. Mai mulți istorici și jurnaliști de investigație au numit în schimb atentatele un atac sub steag fals comis de serviciile de securitate ale statului rus pentru a câștiga sprijinul public pentru un nou război în Cecenia și pentru a spori popularitatea lui Vladimir Putin înainte de viitoarele alegeri prezidențiale. Fostul agent FSB Alexandru Litvinenko, care a dat vina pe FSB pentru atentatele cu bombă și era un critic al lui Putin, a fost asasinat prin otravă la Londra în 2006.

Evenimente precedente În iulie 1999, un jurnalistul rus a avertizat în Moskovskaia Pravda că vor avea loc atacuri teroriste în Moscova, organizate de guvern. Folosind ca dovadă un document al Kremlinului divulgat, el a adăugat că motivul ar fi subminarea oponenților președintelui rus Boris Elțin. Printre aceștia se numărau primarul Moscovei, Iuri Lujkov, și fostul prim-ministru Evgheni Primakov . Cu toate acestea, acest avertisment a fost ignorat.

Pe 7 august 1999, un grup islamist, condus de Șamil Basaev și Ibn al-Khattab, a invadat republica rusă Daghestan. Războiul din Daghestan ar fi fost planificat în avans de guvernul rus pentru a justifica începerea războiului în Cecenia. Cu toate acestea, planul inițial includea doar o campanie limitată de ocupare a treimii nordice a Ceceniei până la valea râului Terek.

Pe 9 septembrie, un deputat al Dumei, Constantin Borovoi, a fost informat că urma să aibă loc un atac terorist în oraș de către un ofțier al serviciilor secrete militare ruse (GRU). Borovoi a transmis aceste informații oficialilor FSB care lucrau în Consiliul de Securitate al lui Elțin, dar a fost ignorat.

Bombardamente Au avut loc patru atentate cu bombă la apartamente și cel puțin trei tentative de atentate cu bombă au fost prevenite. Toate atentele cu bombă au avut aceeași „semnătură”, bazată pe natura și volumul distrugerilor. În fiecare caz, s-a folosit un explozibil puternic, iar cronometrele au fost setate să se declanșeze noaptea și să provoace numărul maxim de victime civile. Explozibilii au fost plasați pentru a distruge cele mai slabe și mai critice elemente ale clădirilor și a le forța să „se prăbușească ca un castel de cărți”.

Buinaksk Pe 4 septembrie 1999, la ora 22:00, o mașină-capcană a detonat în fața unui bloc de apartamente cu cinci etaje din orașul Buinaksk din Daghestan, lângă granița cu Cecenia. Clădirea adăpostea soldați de frontieră ruși și familiile acestora. Șaizeci și patru de persoane au fost ucise și 133 au fost rănite în explozie. La scurt timp după explozie, o altă bombă a fost descoperită și dezamorsată. Bomba dezamorsată se afla într-o mașină care conținea 2,7 kilograme de material exploziv. Acesta a fost descoperit de locuitori într-o parcare înconjurată de un spital militar și clădiri rezidențiale.Yuri Felshtinsky and Vladimir Pribylovsky The Age of Assassins: The Rise and Rise of Vladimir Putin, Gibson Square Books, London, 2008, , pages 116–121.

Moscova { "type": "FeatureCollection", "features": [

"type": "Feature", "properties": {}, "geometry": { "type": "Point", "coordinates": [ 37.719208, 55.688403 ]

},

"type": "Feature", "properties": {}, "geometry": { "type": "Point", "coordinates": [ 37.625985, 55.667414 ]

},

"type": "Feature", "properties": {}, "geometry": { "type": "Point", "coordinates": [ 37.748015, 55.635951 ]

] }Pe 31 august 1999, la ora locală 20:00, o bombă a explodat în sala de jocuri a complexului comercial din Moscova. Cel puțin 29 de persoane au fost rănite. Potrivit FSB, explozia a fost cauzată de o bombă cu aproximativ 300 de grame de explozibil. Pe 2 septembrie 1999, o persoană necunoscută a sunat și a susținut că atentatul cu bombă a fost comis de „Armata de Eliberare a Daghestanului”.

Pe 9 septembrie 1999, la scurt timp după miezul nopții, la ora 20:00 GMT, o bombă a detonat la parterul unui bloc de apartamente din sud-estul Moscovei. Puterea explozivă era echivalentă cu 300–400 kilograme de TNT. Clădirea cu nouă etaje a fost distrusă, ucigând 106 persoane înăuntru și rănind alte 249, precum și avariind 19 clădiri din apropiere. Un total de 108 apartamente au fost distruse în timpul bombardamentului. Un purtător de cuvânt al FSB a anunțat că au fost găsite urme de RDX și TNT pe obiectele scoase de la locul exploziei.

FSB a declarat atentatul terorist în dimineața următoare, 10 septembrie 1999. În acea zi, Vladimir Putin urma să zboare la Auckland pentru summitul APEC din 1999. Înainte de zborul său, Putin a sunat pe Bill Clinton și a susținut că are „toate motivele să creadă” că extremiștii ceceni nu numai că se află în spatele atacurilor, dar au și legături cu grupul Al-Qaida, care a comis atentatele cu bombă asupra ambasadelor SUA din Nairobi și Dar es Salaam în anul precedent. Putin și Clinton aveau să aibă prima lor întâlnire față în față la Auckland în ziua următoare, iar Putin s-a întors la scurt timp după aceea. Elțin a preluat personal controlul anchetei și a ordonat percheziționarea a 30.000 de clădiri rezidențiale din Moscova în căutarea de explozibili. Putin a declarat 13 septembrie zi de doliu pentru victimele atacurilor.

Pe 13 septembrie 1999, la ora 05:00, o bombă de mari dimensiuni a explodat în subsolul unui bloc de apartamente din sudul Moscovei, la aproximativ 6 kilometri de locul ultimului atac. Aceasta a fost cea mai mortală explozie din lanțul de atentate cu bombă deoarece apartamentul a fost construit din cărămidă. Clădirea cu opt etaje a fost dărâmată, împrăștiind strada cu moloz și aruncând unele bucăți de beton la sute de metri distanță. Un om de afaceri local, Achemez Gochiyayev a sunat la poliție și a raportat despre bombele găsite în blocuri de apartamente. Poliția a găsit și dezamorsat două bombe. Gochiyayev a susținut că a fost înscenat de o veche cunoștință a sa, un ofițer FSB care i-a cerut să închirieze subsoluri „ca spații de depozitare” în patru locații unde au fost găsite ulterior bombe. După a doua explozie de pe autostrada Kashirskoye, Gochiyaev și-a dat seama că a fost înscenat, a sunat la poliție și le-a povestit despre subsolurile altor două clădiri de pe Borisovskie Prudy și Kapotnya, unde au fost de fapt găsiți explozibilii și exploziile au fost evitate.

Pe 13 septembrie, la doar câteva ore după a doua explozie de la Moscova, președintele Dumei Rusiei, Ghenadi Selezniov, din partea Partidului Comunist, a făcut un anunț:

Când a avut loc atentatul cu bombă de la Volgodonsk pe 16 septembrie, Vladimir Jirinovski l-a interogat pe Selezniov în Dumă a doua zi, dar Selezniov i-a închis microfonul. Ulterior, Selezniov a spus că a fost o neînțelegere și, de fapt, s-a referit la o explozie organizată de bande criminale care a avut loc la Volgodonsk pe 12 septembrie. Alexandru Litvinenko credea că cineva a încurcat ordinea exploziilor, „obișnuita încurcătură de la Kontora”. Potrivit lui Litvinenko, „Moscova-2 a fost pe 13, iar Volgodonsk pe 16, dar au transmis mesajul invers”.

Volgodonsk Pe 16 septembrie 1999 la 5:57 dimineața, o camionetă-capcană a explodat în fața unui complex de apartamente cu nouă etaje din orașul Volgodonsk, din sudul Rusiei, ucigând 17 persoane și rănind 69. Explozia a avut loc la 14 km de o centrală nucleară. Prim-ministrul Vladimir Putin a semnat un decret prin care solicită forțelor de ordine și altor agenții să elaboreze planuri în termen de trei zile pentru a proteja industria, transporturile, comunicațiile, centrele de procesare a alimentelor și complexele nucleare.

Riazan Pe 22 septembrie 1999, la ora 20:30, Alexei Kartofelnikov, un locuitor al unui bloc de apartamente din orașul Riazan, a observat doi bărbați suspecți care cărau saci dintr-o mașină în subsol. În timp ce plăcuța de înmatriculare indica faptul că mașina era înmatriculată la Moscova, o foaie de hârtie era lipită cu bandă adezivă peste ultimele două cifre. Kartofelnikov a alertat poliția, dar până la sosirea lor, mașina și bărbații dispăruseră. Polițiștii au găsit trei saci cu pulbere albă în subsol, fiecare cântărind 50 de kilograme. Sacilor li s-au atașat un detonator și un cronometru. Cronometrul era setat la 5:30 AM. Șeful echipei locale de geniști a deconectat detonatorul și cronometrul și a testat cei trei saci de susbanță cu un analizator de gaze, detectând vapori RDX.

Pe 23 septembrie, Natalia Iuhnova, angajată a serviciului telefonic din Riazan, a interceptat un apel telefonic suspect către Moscova și a auzit următoarea instrucțiune: „Plecați pe rând, sunt patrule peste tot”. Numărul apelat a fost urmărit către o centrală telefonică ce deservea birourile FSB. Când au fost arestați, deținuții au prezentat cărți de identitate FSB. Au fost eliberați curând la ordinul Moscovei. Poziția autorităților ruse cu privire la incidentul de la Riazan s-a schimbat semnificativ în timp. Inițial, acesta a fost declarat de FSB și guvernul federal ca fiind o amenințare reală. Cu toate acestea, după ce persoanele care au plantat bomba au fost identificate, versiunea oficială s-a schimbat la „antrenament de securitate”.

Pe 24 septembrie, directorul FSB, Nikolai Patrushev, a anunțat că este vorba de un exercițiu desfășurat pentru a testa reacțiile după exploziile anterioare.

Cronologia evenimentelor

5 august 1999: Șamil Basaev intră în vestul Daghestanului din Cecenia, începând Războiul din Daghestan. 9 august 1999: Serghei Stepașin este demis, iar Putin devine prim-ministru. 22 august 1999: Forțele lui Șamil Basaev se retrag în Cecenia. 25 august 1999: Avioane rusești efectuează atacuri de bombardament asupra a 16 locații din Cecenia. 31 august 1999: Atentat cu bombă la Moscova, 29 de persoane rănite. 4 septembrie 1999: Atentat cu bombă la Buinaksk, soldat cu 64 de morți și 133 de răniți. 9 septembrie 1999: Atentat cu bombă la Moscova, soldat cu 94 de morți și 249 de răniți. 13 septembrie 1999: Atentat cu bombă la Moscova, soldat cu 118 morți. 13 septembrie 1999: O bombă este dezamorsată și este găsit un depozit care conținea mai multe tone de explozibili la Moscova. 13 septembrie 1999: Președintele Dumei Rusiei, Ghenadi Selezniov, face un anunț despre bombardarea unui bloc de apartamente din orașul Volgodonsk, care are loc abia trei zile mai târziu. 16 septembrie 1999: Atentat cu bombă la Volgodonsk, soldat cu 17 morți și 69 de răniți. 23 septembrie 1999: O bombă a fost găsită într-un apartament din orașul Riazan. 23 septembrie 1999: Ministrul de interne Vladimir Rușailo anunță că poliția a prevenit un act terorist. 23 septembrie 1999: Vladimir Putin laudă vigilența cetățenilor și ordonă bombardarea aeriană a orașului Groznîi.