Beghena sau bagana (în limba amharică: በገና) sau Lira etiopiană este un instrument muzical de tip liră africană formată dintr-o cutie de rezonanță masivă cu zece corzi din Etiopia, are un sunet puternic Abrașev, Gadjiev 2000 și este singurul instrument melodic dedicat exclusiv zemei, partea spirituală a muzicii etiopiene. În Etiopia mai există și un alt tip de liră primitiv, numit Krar.
Numele și originea După o ipoteză numele instrumentului este derivat din bägänä,verb însemnând „a bâzâi, a ciupi, a cânta”, înrudit înrudit cu ebraicul נגנ „nagan”, „nighen”, „a atinge/a cânta [la un instrument]”. Dupa altă ipoteză, *be*, care înseamnă „în timpul”, și *genna* înseamnă „Crăciun”, ceea ce sugerează legătura între instrument și perioadele de post etiopian, în cazul acesta cele dinainte de Crăciun.
Tradiția orală etiopiană identifică instrumentul cu kinnor-ul israeliților (așa zisa Liră a lui David) și povesteste că l-a primit de la Dumnezeu pentru a-i servi la rugăciuni și apoi a cântat la acesta pentru a calma nervii regelui Saul și a-l vindeca de insomnie. El ar fi fost adus ulterior în Africa de Menelik I, fondatorul legendar al dinastiei solomonide etiopiene. În realitate, manuscrisele locale descriu prima dată instrumentul la începutul secolului al XV-lea d.Hr.
Istorie. Particularități Cunoscută ca un instrument al nobililor, călugărilor și al clasei superioare , beghena este folosită atât de bărbați, cât și de femei.
Ea era folosită în principal ca acompaniament în timpul meditației și rugăciunii. Se cânta în cadrul ocaziilor religioase. În timpul Postului Mare, instrumentul este adesea auzit la radio și în jurul bisericilor O întâlnire cu muzicianul etiopian Alemu Aga și fascinanta sa liră begena 21 octombrie 2021 pe saitul Radio France International
Beghena acompaniază vocea solistului vocal. Cântecul interpretat cu acompaniament de beghena constă dintr-o frază melodică repetitivă, abia variată, într-un fel de ostinato, care folosește fie modul „tezeta”, fie modul „anchihoye” din cele patru game principale pentatonice ale muzicii etiopiene. Relația dintre cântec și acompaniamentul instrumental este heterofonică.
Cântărețul își poate compune propriile texte sau acestea pot fi preluate din Biblie, din Psalmi, din Cartea Proverbelor sau din cartea Qine, o antologie etiopiană de proverbe și poezii de dragoste. Subiectele lor includ inutilitatea vieții, inevitabilitatea morții, povești despre sfinți, moravuri, moralitate, rugăciuni și laude aduse lui Dumnezeu. Durata cântecului variază în funcție de text, de public și intențiile interpretului, uneori mai mult de zece minute. Deși multe texte sunt de natură religioasă, instrumentul nu este folosit în slujbele bisericești din Biserica Ortodoxă Etiopiană Tewahedo, chiar dacă se poate vedea ocazional în procesiunile religioase din afara bisericii.
Se spune că designul, acordarea și tehnica de cântat s-au schimbat puțin din cele mai vechi timpuri. Corpul, de obicei din lemn, este acoperit cu pergament din piele de bou. Spre deosebire de alte lire africane, nu există zornăitoare atașate de jugul de lemn (kenber) sau de corp. Datorită dimensiunii cutiei de rezonanță și lungimii corzilor din lemn, beghena are un sunet profund. Cele zece corzi din lemn simbolizează Cele Zece Porunci și sunt acordate pentatonic. Brațele laterale ale instrumentului poartă numele arhanghelilor, corpul simbolizează Fecioara Maria, iar jugul îl reprezintă pe Dumnezeu însuși. Deoarece begenna este asociată cu numele lui David, a fost considerată un instrument al nobilimii și clerului timp de multe secole. Mulți conducători au fost ei, se spune, chiar și împăratul Haile Selassie au cântat la beghena.
Beghena are zece corzi. Cu toate acestea, muzicienii folosesc un număr variabil de corzi pentru a cânta la beghena. De exemplu, profesoara de begena Memhr Sisay Demissae folosește toate cele zece corzi , în timp ce alți instrumentiști pot folosi cinci sau șase dintre corzi. Instrumentul este ținut vertical iar corzile sunt ciupite cu degetele mâinii stângi goală sau cu ajutorul unui plectrum din corn de animal sau lemn. 200px|miniatura|dreapta|Alemu Aga cântând la beghena Când se ciupesc toate cele zece corzi, o metodă de acordare a beghenei este de a acorda fiecare pereche de corzi la una dintre înălțimile unei game pentatonice. Când se folosesc cinci dintre corzi, doar prima, a patra, a șasea, a opta și a zecea corzi sunt acordate și ciupite pentru a produce sunete. În timp ce se cântă la șase corzi, mâna stângă ciupește corzile unu, trei, patru, șase, opt și zece (începând din partea stângă când este orientată spre instrument). Degetul arătător ciupește corzile trei și patru, în timp ce celelalte degete sunt responsabile de controlul a câte unei coarde fiecare. Corzile rămase nefolosite permit odihna sau suportul degetelor după ce corzile au fost ciupite, ajutând corzii ciupite să vibreze. 200px|miniatura|dreapta|Poziția degetelor la cântatul din beghena Beghena poate fi cântată și folosind un sistem numit „ghirf”, în care un plectrum din corn sau lemn este folosit pentru a ciupi cele zece corzi ale beghenei. Renumitul interpret Megabe Sebhat Alemu Aga cântă la beghena atât folosind vârful degetelor, cât și ghirf.
Beghena este caracterizată printr-un sunet de zumzet foarte specific, datorat unor bucăți de piele în formă de U plasate între fiecare coardă și șevalet. Cureaua pentru fiecare coardă este ajustată în sus sau în jos de-a lungul șevaletului, astfel încât coarda, atunci când este ciupită, vibrează în mod repetat pe marginea șevaletului.
Instrumentul mare se sprijină fie pe coapsă, fie pe un scaun. Corzile sunt ciupite cu mâna stângă, în timp ce mâna dreaptă ține instrumentul. Corzile ciupite fie acompaniază un cântec, fie interpretează o melodie de susținere, de înfrumusețare. Sunetul ușor bâzâit, produs de șevaletele bâzâitoare de sub fiecare coardă, și secvențele melodice repetitive creează o atmosferă meditativă. Într-o tehnică rară și probabil mai veche, coarda este lovită ritmic cu un plectru în mâna dreaptă, în timp ce mâna stângă dezactivează corzile care nu sunt destinate să sune.
În 1972, Școala de Muzică Yared din Addis Abeba a început instruirea formală în beghena, iar în 2004 au început să se organizeze cursuri serale. După ce a fost interzisă în performanțe publice în timpul dictaturii militare marxiste, beghena a cunoscut o renaștere de la mijlocul anilor 1990. Numărul de instrumente fabricate și numărul de instrumentiști la beghena sunt în creștere, între altele, și pentru că instrumentul poate fi cântat acum de oameni din toate categoriile sociale.
Note
Lectură suplimentară Bojidar Abrașev și Vladimir Gadjiev - The Illustrated Encyclopedia of Musical Instruments (ilustrații de Anton Radevski, Könemann, Köln 2000) p.30-31 Ronald Lah, Stéphanie Weisser: Beganna. In: Laurence Libin (Hrsg.): The Grove Dictionary of Musical Instruments. Bd. 1, Oxford University Press, Oxford/New York 2014, S. 292f
Legături externe Timkehet Teffera Perception, Interpretation, and Spirituality: The Tranquilizing Sound of the Ethiopian Box Lyre Bägäna and its Revival. Studia Instrumentorum Musicae Popularis (New Series) VI. Edited by Gisa Jähnichen. Berlin 2019 Stephanie Weisser Le bagana, instrument de musique et de prière amhara (Éthiopie) Annales d'Éthiopie Année 2007 23 pp. 61-76 Cântece acompaniate de beghena în perioade de post la creștinii ortodocși etiopieni - youtube-video Alema Aga cântând însoțit de beghena
Categorie:Instrumente muzicale