Rapoartele Kinsey sunt două cărți academice despre comportamentul sexual uman: Sexual Behavior in the Human MaleSexual Behavior in the Human Male, . (1948) și Sexual Behavior in the Human FemaleKinsey, A.; Pomeroy, W.; Martin, C., & Gebhard, P. Sexual Behavior in the Human Female, Philadelphia: Saunders (1953), . (1953), scrise de Alfred Kinsey, , și (pentru Sexual Behavior in the Human Female) , fiind publicate de . Kinsey a fost zoolog la Universitatea Indiana și fondatorul (cunoscut pe scară mai largă ca Institutul Kinsey). Jean Brown, Cornelia Christenson, Dorothy Collins, Hedwig Leser și Eleanor Roehr au fost menționate ca asistente de cercetare pe pagina de titlu a cărții. Alice Field a fost o cercetătoare în domeniul sexualității, criminolog și om de știință socială din New York; în calitate de asociat de cercetare pentru Sexual Behavior in the Human Female, ea a oferit asistență în chestiuni juridice.
Datele sociologice care stau la baza analizei și concluziilor din Sexual Behavior in the Human Male au fost colectate de la aproximativ 5.300 de bărbați pe o perioadă de cincisprezece ani. Sexual Behavior in the Human Female s-a bazat pe interviuri personale cu aproximativ 6.000 de femei. În cea din urmă, Kinsey a analizat datele privind frecvența cu care femeile participă la diferite tipuri de activități sexuale și a urmărit modul în care factori precum vârsta, statutul socioeconomic și apartenența religioasă influențează comportamentul sexual.
Cele două cărți de mare succes au stârnit imediat controverse, atât în cadrul comunității științifice, cât și în rândul publicului larg, deoarece au contestat credințele convenționale despre sexualitate și au abordat subiecte care până atunci fuseseră tabu. Validitatea metodelor lui Kinsey a fost uneori pusă la îndoială. Cu toate acestea, activitatea lui Kinsey este considerată de pionierat și reprezintă una dintre cele mai cunoscute cercetări din toate timpurile în domeniul sexualității.
Context și metodă Sondajele privind comportamentul sexual erau fără precedent în societatea americană, deși realizase anterior un sondaj în rândul femeilor din epoca victoriană. Studii calitative fuseseră efectuate de și Magnus Hirschfeld, însă acești cercetători nu au încercat să adune date cantitative. Kinsey și-a consolidat prestigiul academic de-a lungul a decenii de studiu și a obținut sprijinul filantropilor susținuți de familia Rockefeller pentru o analiză la scară largă. Cercetarea sa a fost fără precedent ca amploare, implicând 18.000 de interviuri.
Datele au fost colectate în principal prin intermediul interviurilor bazate pe , conduse conform unui chestionar structurat, memorat de experimentatori (fără a fi marcat în vreun fel pe foaia de răspuns). Foile de răspuns au fost codificate pentru a menține confidențialitatea respondenților, fiind introduse într-o grilă goală cu ajutorul unor simboluri de răspuns definite în prealabil. Datele au fost ulterior computerizate pentru a fi procesate. Tot acest material, inclusiv notele originale ale cercetătorilor, rămâne disponibil la pentru cercetătorii calificați care demonstrează necesitatea de a consulta aceste documente. De asemenea, institutul le permite cercetătorilor să utilizeze software statistic pentru a analiza datele.
Rezultate
Orientare sexuală
Părți din Rapoartele Kinsey referitoare la diversitatea orientărilor sexuale sunt frecvent utilizate pentru a susține estimarea comună de 10% privind homosexualitatea în rândul populației generale. În locul a trei categorii fixe (heterosexual, bisexual și homosexual), a fost utilizat un sistem bazat pe scara Kinsey în șapte puncte.
Rapoartele mai precizează că aproape 46% dintre subiecții de sex masculin „reacționaseră” sexual la persoane de ambele sexe în cursul vieții lor adulte, iar 37% avuseseră cel mai puțin o experiență homosexuală.Sexual Behavior in the Human Male, p. 656 Un procent de 11,6% dintre bărbații albi (cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani) au primit calificativul 3 (experiență/reacție heterosexuală și homosexuală aproximativ egală) pe parcursul vieții lor adulte.Sexual Behavior in the Human Male, Table 147, p. 651 Studiul a raportat, de asemenea, că 10% dintre bărbații americani chestionați au fost „mai mult sau mai puțin exclusiv homosexuali timp de cel puțin trei ani între vârstele de 16 și 55 de ani” (aflați în intervalul 5-6 pe scala Kinsey).Sexual Behavior in the Human Male, p. 651
Un procent de 7% dintre femeile necăsătorite (cu vârste între 20 și 35 de ani) și 4% dintre femeile care fuseseră căsătorite în trecut (cu vârste între 20 și 35 de ani) au primit calificativul 3 (experiență/reacție heterosexuală și homosexuală aproximativ egală) pe scala Kinsey de evaluare heterosexual-homosexuală pentru această perioadă a vieții lor.Sexual Behavior in the Human Female, Table 142, p. 499 Între 2 și 6% dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani au fost mai mult sau mai puțin exclusiv homosexuale în ceea ce privește experiența/reacția,Sexual Behavior in the Human Female, p. 488 iar între 1 și 3% dintre femeile necăsătorite cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani au fost exclusiv homosexuale ca experiență/reacție.Sexual Behavior in the Human Female, Table 142, p. 499, and p. 474
Scala Kinsey
Scala Kinsey este utilizată pentru a măsura echilibrul general al unei persoane între heterosexualitate și homosexualitate și ia în considerare atât experiența sexuală, cât și reacțiile psihosexuale. Scala variază de la 0 la 6, unde 0 înseamnă complet heterosexual și 6 complet homosexual. O categorie suplimentară, X, a fost menționată pentru a-i descrie pe cei care nu aveau „contacte sau reacții sociosexuale”,Kinsey Male volume, pages 638 and 647; Female volume, page 472. categorie care a fost citată de academicieni ca definind asexualitatea. Scala a fost publicată pentru prima dată în Sexual Behavior in the Human Male (1948) de către Kinsey, și colaboratorii săi, ocupând un loc important și în lucrarea complementară Sexual Behavior in the Human Female (1953). Introducând această scală, Kinsey a scris:
Scala se prezintă astfel: CalificativDescriere0Exclusiv heterosexual1Predominant heterosexual, doar accidental homosexual2Predominant heterosexual, dar mai mult decât accidental homosexual3În mod egal heterosexual și homosexual4Predominant homosexual, dar mai mult decât accidental heterosexual5Predominant homosexual, doar accidental heterosexual6Exclusiv homosexualXFără contacte sau reacții sociosexuale
Bărbați: Un procent de 11,6% dintre bărbații albi cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani au primit calificativul 3 pentru această perioadă a vieții lor.Kinsey, et al. 1948. Sexual Behavior in the Human Male, Table 147, p. 651 Femei: Un procent de 7% dintre femeile necăsătorite cu vârste între 20 și 35 de ani și 4% dintre femeile care fuseseră căsătorite anterior (cu vârste între 20 și 35 de ani) au primit calificativul 3 pentru această perioadă a vieții lor.Kinsey, et al. 1953. Sexual Behavior in the Human Female, Table 142, p. 499 Între 2 și 6% dintre femeile cu vârste între 20 și 35 de ani au primit calificativul 5,Kinsey, et al. 1953. Sexual Behavior in the Human Female, p. 488 iar între 1 și 3% dintre femeile necăsătorite cu vârste între 20 și 35 de ani au fost evaluate cu calificativul 6.Kinsey, et al. 1953. Sexual Behavior in the Human Female, Table 142, p. 499, and p. 474
Coitul marital Frecvența medie a sexului marital raportată de femei a fost de 2,8 ori pe săptămână la sfârșitul adolescenței, de 2,2 ori pe săptămână până la vârsta de 30 de ani și de 1,0 oră pe săptămână până la vârsta de 50 de ani.Sexual Behavior in the Human Female, p. 348-349, 351. Kinsey a estimat că aproximativ 50% dintre toți bărbații căsătoriți au avut relații sexuale extraconjugale la un moment dat în timpul vieții lor conjugale.Sexual Behavior in the Human Male, pp. 585, 587 În cadrul eșantionului, 26% dintre femei au avut relații sexuale extramaritale până la vârsta de 40 de ani. Între 1 din 6 și 1 din 10 femei cu vârste cuprinse între 26 și 50 de ani erau implicate în relații sexuale extramaritale.Sexual Behavior in the Human Female, p. 416 Cu toate acestea, Kinsey a clasificat cuplurile care au locuit împreună timp de cel puțin un an ca fiind „căsătorite”, ceea ce a umflat statisticile privind sexul extramarital.Kinsey, Alfred. Sexual Behavior in the Human Female, p. 53.Jones, James H. (1997). Alfred C. Kinsey: A Public/Private Life. New York: Norton.
Sadomasochism Un procent de 12% dintre femei și 22% dintre bărbați au raportat că au avut o reacție erotică la o poveste sadomasochistă.Sexual Behavior in the Human Female, pp. 677-678
Mușcatul Reacții la faptul de a fi mușcat: Reacții erotice În rândul femeilor În rândul bărbaților Clare și/sau frecvente 26% 26% Unele reacții 29% 24% Niciodată 45% 50%+ Număr de cazuri 2200 567
Zoofilie Raportul a estimat că numărul cetățenilor americani care s-au angajat în acte de zoofilie a fost de aproximativ opt milioane.
Critici Statisticile prezentate de Kinsey în rapoartele sale au fost criticate atât la momentul publicării, cât și în prezent. Deși Kinsey a dorit să lucreze la un raport mai complet, care să implice 100.000 de interviuri, și a considerat publicația inițială din 1948 ca fiind un raport de parcurs pe baza unui eșantion, mediul academic a criticat selecția eșantionului și erorile de eșantionare din metodologia rapoartelor. Principalele probleme invocate de cercetători sunt că Kinsey nu a utilizat proceduri de eșantionare aleatorie atunci când și-a colectat datele, că porțiuni semnificative din eșantioanele sale provin din rândul populației din închisori și al prostituaților de sex masculin și că persoanele care se oferă voluntar pentru a fi intervievate pe subiecte tabu tind să creeze o . Aceste probleme ar submina utilitatea eșantionului în ceea ce privește determinarea tendințelor populației generale.
Statistica În 1948, în același an cu publicarea inițială, un comitet al , incluzând statisticieni de seamă precum John Tukey, a condamnat procedura de eșantionare. Într-o întâlnire tensionată cu Kinsey, se spune că Tukey ar fi declarat că până și un eșantion de numai trei până la cinci indivizi, ales aleatoriu, ar fi de preferat sutelor de persoane din eșantionul lui Kinsey.Jones 1997, p. 658 În 1954, statisticieni de top, printre care , , John Tukey și W. O. Jenkins, au publicat pentru Asociația Americană de Statistică o critică a raportului lui Kinsey din 1948 referitor la bărbați, afirmând:
Criticii sunt îndreptățiți în obiecțiile lor că multe dintre cele mai interesante și provocatoare afirmații din cartea [Kinsey 1948] nu se bazează pe datele prezentate acolo și nu se explică clar cititorului pe ce dovezi se bazează afirmațiile respective. Mai mult, concluziile trase din datele prezentate în carte sunt adesea formulate de către KPM [Kinsey, Pomeroy și Martin] într-o manieră mult prea îndrăzneață și încrezătoare. Luate cumulativ, aceste obiecții revin la a spune că o mare parte din textul cărții se situează sub nivelul unei scrieri științifice bune.