thumb|Le Sommeil (Somnul) de Gustave Courbet (1866)Activitățile sexuale care implică femei care întrețin relații sexuale cu femei (WSW), indiferent de orientarea sexuală sau identitatea sexuală a acestora, pot include sexul oral, sexul manual sau tribadismul. Se pot folosi .
Relațiile romantice sau sexuale interpersonale sunt adesea supuse dorinței sexuale și excitației, care duc apoi la activitate sexuală pentru eliberare sexuală. O exprimare fizică a intimității între femei depinde de contextul relației, alături de influențe sociale, culturale și de altă natură. În unele țări, practicile sexuale lesbiene sunt incriminate alături de practicile sexuale între bărbați.
Comportamente General thumb|O femeie În mod obișnuit, femeile se angajează în manifestări de afecțiune, cum ar fi sărutul pe obraz sau îmbrățișarea. Educatoarea sexuală și feminista a afirmat că una dintre participantele la cercetarea ei scrisese: „Sexul cu o femeie include: atingere, sărut, zâmbet, privit serios, îmbrățișare, vorbit, contact digital, mângâiere, privit, cunilingus, dezbrăcare, amintirea ulterioară, scoaterea de sunete, uneori mușcatul blând, uneori plânsul, precum și respirația și oftatul împreună.”
Dezbrăcarea în fața unei partenere, îndepărtarea hainelor acesteia sau efectuarea de acte de intimitate fizică, cum ar fi atingerea zonelor erogene ale partenerei prin utilizarea mâinilor, limbii sau a restului gurii, pot fi privite ca indicatori ai dorinței acesteia pentru activitate sexuală și ca un stimul erotic sau excitant (excitație sexuală), care poate genera senzații erotice la ambele partenere. Permiterea unor astfel de acte de intimitate fizică, în special stimularea sânilor și a mameloanelor partenerei, este o indicație a interesului reciproc pentru activitatea sexuală.
Gura, buzele și limba unei femei pot fi zone erogene sensibile; ele sunt folosite în mod obișnuit de partenere în etapele preliminare și pe tot parcursul unei activități sexuale, fie pentru sărut, supt, lins sau, în mod specific, pentru sex oral. Stimularea sânilor partenerei, inclusiv , este o formă de . Stimularea sânilor și a mameloanelor la femei este un aspect comun al activității sexuale.Levin, Roy J. " The breast/nipple/areola complex and human sexuality". Sexual & Relationship Therapy. Vol.21, Issue 2 (May 2006). p.237–249 Stimularea mameloanelor unei femei promovează producția și eliberarea de oxitocină și prolactină. În timpul stimulării mameloanelor se eliberează cantități mari de oxitocină, care în mod normal ar pregăti sânul pentru alăptare. Pe lângă crearea de sentimente materne la o femeie, aceasta îi scade și anxietatea și crește atașamentul și încrederea.
Un orgasm include acțiuni involuntare, printre care spasme musculare în mai multe zone ale corpului, o senzație generală de euforie și, frecvent, mișcări ale corpului și . Perioada de după orgasm, cunoscută ca , este adesea o experiență relaxantă, atribuită eliberării oxitocină și prolactină. Deși se raportează în general că femeile nu experimentează o perioadă refractară și pot avea astfel un orgasm suplimentar (sau orgasme multiple) la scurt timp după primul, unele surse afirmă că femeile sunt capabile să experimenteze o perioadă refractară deoarece pot avea un moment după orgasm în care stimularea sexuală ulterioară nu produce excitație.
Sex oral, sex manual și tribadism thumb|dreapta|Pe Lesbos, Sappho ia parte la cunilingus (de Édouard-Henri Avril) thumb|dreapta|Femeie practicând anilingus pe partenera sa Stimularea clitorisului sau a altor părți ale vulvei prin folosirea buzelor și a limbii (cunilingus) este o formă de sex oral practicată în mod obișnuit între femei. Folosirea limbii și a buzelor pentru a stimula anusul uman (anilingus) este practicată mai rar.
Sexul manual între femei implică fingering-ul, care reprezintă folosirea degetelor pentru a stimula vulva sau vaginul altei persoane, precum și digitarea anală, adică folosirea degetelor pentru a stimula anusul altei persoane. Stimularea vulvei, și în special a clitorisului, este cea mai comună modalitate prin care o femeie poate ajunge și obține un orgasm. Masarea interiorului vaginului poate stimula o zonă foarte sensibilă numită punctul G. Pentru unele femei, stimularea zonei punctului G creează un orgasm mai intens decât stimularea directă a clitorisului. Pentru o penetrare vaginală, anală sau orală mai profundă, se poate folosi un dildo, un dildo strap-on sau alte .
thumb|dreapta|Două femei frecându-și vulvele una de cealaltă în poziția misionarului thumb|dreapta|Tribadism în poziția „foarfecă”
Tribadismul este un act sexual nepenetrativ comun între femei și este o formă de frotaj. Acesta implică de obicei contactul vulvă-pe-vulvă sau frecarea vulvei unei femei de coapsa, stomacul, fesele, brațul sau alte părți ale corpului partenerei. Cunoscut adesea prin poziția sa de „foarfecă” (scissoring), acest lucru poate fi realizat într-o serie de poziții sexuale, inclusiv misionarul, femeia deasupra, doggy style sau alte poziții. Poate fi însoțit de digitare sau penetrare cu un dildo.
Dominare, supunere și BDSM Ocazional, pentru diversitate, sau pe o bază mai regulată sau de rutină, o femeie poate adopta un rol pasiv în timpul activității sexuale și poate lăsa în seama partenerei asigurarea satisfacției lor sexuale, ceea ce poate fi, de asemenea, un aspect al dominării și supunerii. De exemplu, o persoană aflată în poziția doggy style poate fi pasivă și deschisă la o varietate de acte sexuale, în general la alegerea partenerei active, cum ar fi digitarea din spate, masajul sau stimularea zonelor erogene, inclusiv a organelor genitale, mameloanelor sau feselor, și primirea unei pe fese.Rogiere, Jean, "The Little Book of Sex". Ulysses Press. 2001. , 96 pages. Partenera activă poate introduce, de asemenea, o jucărie sexuală, cum ar fi un dildo sau un , în vagin sau anus.
Pentru a asigura pasivitatea și pentru a spori sentimentul sau realitatea , o parteneră poate lua parte, de asemenea, la bondage sexual (cum ar fi purtarea cătușelor) sau la alte activități BDSM. În timpul bondage-ului sexual, partenera imobilizată este în general deschisă la o varietate de acte sexuale și nu poate interveni în activitatea sexuală ce urmează. Ea depinde pentru satisfacția ei sexuală de acțiunile partenerei sale, care poate alege tipul și ritmul activității sexuale și poate introduce jucării sexuale. De exemplu, un de tip „pecker gag” poate fi folosit pentru a pune un căluș partenerei imobilizate, precum și pentru a-i cere să sugă în timpul activității sexuale într-un mod similar cu o . Partenera activă are rolul de a trata partenera imobilizată ca pe un care urmează să fie folosit pentru propria satisfacție sexuală. Partenera activă poate ea însăși să obțină satisfacție sexuală oferind satisfacție sexuală partenerei sale și aducând-o la orgasm.
Cercetări și perspective thumb|Pictură de la sfârșitul secolului al XIX-lea de Édouard-Henri Avril care arată utilizarea unui dildo strap-on În 1953, lucrarea lui Alfred Kinsey, Sexual Behavior in the Human Female („Comportamentul sexual al femeii”), a documentat că, în ultimii cinci ani de activitate sexuală, 78% dintre femei au avut orgasme în 60% până la 100% din întâlnirile sexuale cu alte femei, comparativ cu 55% în cazul sexului heterosexual.Kinsey, A.; Pomeroy, W.; Martin, C., & Gebhard, P. Sexual Behavior in the Human Female, Philadelphia: Saunders (1953), . Kinsey a atribuit această diferență faptului că partenerele de sex feminin știu mai multe despre sexualitatea femeilor și despre cum să optimizeze satisfacția sexuală a acestora decât știu partenerii de sex masculin. În mod similar, studiile realizate de mai mulți cercetători, inclusiv , au concluzionat că comportamentele sexuale lesbiene au mai des calități asociate cu satisfacția sexuală decât corespondentele lor heterosexuale, sau că partenerele tind să pună mai mult accent pe aspectele emoționale ale sexului.Iasenza, S. The Big Lie: Lesbian Bed Death, buletin informativ Fridae (9 noiembrie 2001). Accesat la 14 iunie 2009. Studiul din 1979 al lui Masters și Johnson privind practicile sexuale lesbiene a concluzionat că întâlnirile sexuale între femei includ mai mult contact sexual pe tot corpul, mai degrabă decât un contact concentrat pe zona genitală, mai puțină preocupare sau anxietate legată de obținerea orgasmului, mai multă asertivitate sexuală și comunicare despre nevoile sexuale, întâlniri sexuale cu durată mai lungă și o satisfacție mai mare în ceea ce privește calitatea generală a vieții sexuale.
Studiile realizate de și Philip Blumstein (1983) și de Diane Holmberg și Karen L. Blair (2009) contrazic cercetările care indică faptul că femeile din relațiile de același sex sunt mai satisfăcute din punct de vedere sexual decât corespondentele lor heterosexuale. Schwartz a concluzionat că cuplurile de lesbiene aflate în relații stabile fac mai puțin sex decât orice alt tip de cuplu și că, în general, ele experimentează , deși acest studiu a fost subiectul unor dezbateri. Pe de altă parte, studiul lui Holmberg și Blair, publicat în , a constatat că femeile din relațiile de același sex se bucură de dorință sexuală, comunicare sexuală, satisfacție sexuală și satisfacție legată de orgasm identice cu cele ale corespondentelor lor heterosexuale. Cercetări suplimentare realizate de Blair și Pukall (2014) au raportat constatări similare, arătând că femeile din relațiile de același sex au raportat niveluri similare de satisfacție sexuală generală și niveluri mai scăzute de frecvență a actelor sexuale. Cu toate acestea, acest studiu recent a raportat și că femeile din relațiile de același sex petrec un timp semnificativ mai lung în cadrul fiecărei întâlniri sexuale — adesea alocând mai mult de două ore unei singure întâlniri. Prin urmare, ceea ce lesbienele ar putea pierde la capitolul frecvență, pot compensa prin durate mai lungi.
În ceea ce privește ușurința sau dificultatea de a ajunge la orgasm, cercetările lui Hite (deși supuse unor limitări metodologice) au arătat că majoritatea femeilor au nevoie de stimulare clitoridiană (exterioară) pentru orgasm, care poate fi „ușor și puternic, dacă se oferă stimularea corectă”, și că nevoia de stimulare clitoridiană, pe lângă cunoașterea propriului corp, este motivul pentru care cele mai multe femei ajung la orgasm mai ușor prin masturbare. Replicând concluziile lui Kinsey, studiile realizate de cercetători precum Peplau, Fingerhut și Beals (2004) și Diamond (2006) indică faptul că lesbienele au orgasme mai des și mai ușor în interacțiunile sexuale decât femeile heterosexuale.
Au fost studiate și preferințele pentru anumite practici sexuale în cadrul relațiilor între femei de același sex. Masters și Johnson au concluzionat că penetrarea vaginală cu dildouri este rară, iar lesbienele tind să efectueze mai mult o stimulare genitală generală decât o stimulare clitoridiană directă, lucru care este adesea valabil și în cazul relațiilor heterosexuale. În ceea ce privește sexul oral, credința comună că toate femeile care întrețin relații sexuale cu femei se angajează în cunilingus contrastează cu cercetările pe această temă. Unele femei lesbiene sau bisexuale nu agreează sexul oral deoarece nu le place experiența sau din cauza unor factori psihologici sau sociali, cum ar fi considerarea acestuia ca fiind necurat. Alte femei lesbiene sau bisexuale consideră că este o necesitate sau că definește în mare măsură activitatea sexuală lesbiană. Cuplurile de lesbiene au o probabilitate mai mare de a considera aversiunea unei femei față de cunilingus ca fiind o problemă decât cuplurile heterosexuale și este obișnuit ca acestea să caute terapie pentru a depăși legate de acest aspect.