Heredeuca a fost o localitate rurală din Republica Moldova.
Satul Hedereuca a fost menționat pentru prima dată în anul 1870, fiind inclus în statistică împreună cu satele Bădragii Vechi și Racovăț, în volostea Edineț, județul Hotin.Егунов, Александр. Бессарабская губерния в 1870-1875 годах. Перечень населенных мест. Кишинев: Бессарабский статистический комитет, 1878, с. 51.
În anul 1902, sătucul, Heredeuca, așezat pe râulețul Racovăț, între Brânzeni și Prut, avea 80 case, cu o populație de 462 suflete țărani români. Se mai numea de locuitori și Racovățul.Arbore, Zamfir C. Dicționarele geografice ale provinciilor române în afară de Regat. [Vol. 1: Dicționarul geografic al Basarabiei]. București : Atelierele Grafice I. V. Socecu, 1904, p. 112.
În Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului din 1922 locuitorii satului Heredeuca (ortografiat Șeredevca) aparțineau parohii bisericii Sfântul Gheorghe din satul Bedragii Vechi.Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Chișinău: Tipografie Eparhială, 1922, pp. 116. Conform datelor statistice din anul 1923, Heredeuca (sau Racovăț) era un sat foarte mic, cu doar 288 de locuitori și 78 de gospodării, având o economie preponderent agricolă. În localitate funcționa o poștă rurală și activa delegat al satului din cadrul primăriei Bădragii Vechi. Însemne geografice: dealul Stânca, pârâul Racovăț, râul Prut.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 314, 315.
La recensământul general al populației din 1930, erau 293 locuitori, inclusiv 143 bărbați și 150 femei.Recensământul general al populației României din 29 decemvrie 1930. Volumul I: Sex, stare civilă, grupe de vârstă, gospodării, infirmități, populația flotantă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 109. Din punct de vedere etnic, populația era alcătuită din 282 români, 9 evrei și 1 rus. În calitate de limbă maternă, 281 persoane au indicat în limba română, 9 persoane - limba idiș, 2 persoane - limba rusă și 1 persoană - limba germană.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Volumul II: Neam, Limbă Maternă, Religie. Partea 1: Neam, limbă maternă. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 216, 217. Gradul de alfabetizare al locuitorilor cu vârsta de peste 7 ani constituia 24,2%; 4 persoane aveau instruire extrașcolară; 35 persoane - instruire primară; 15 persoane - studii secundare (gimnaziale), 1 persoane - instruire profesională și 1 persoană - studii la alte școli superioare.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Volumul III: Știința de carte. București: Editura Institutului Național de Statistică, 1938, p. 229.
În perioada românească, satul Heredeuca făcea parte din comuna Bădragii Vechi, plasa Briceni, județul Hotin.Tablou de regruparea comunelor rurale. Întocmit conform legii pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru Organizarea administrațiunii locale (publicata in monitorul oficial nr. 161 din 15 iulie 1931). Cu un supliment de tablou de municipiile, comunele urbane reședință, nereședință și suburbane din întreaga țară. București: Imprimeria Centrală (Monitorul oficial și imprimeriile statului), 1931, p. 189.
În perioada sovietică, activau subdiviziuni de cultivare a tutunului și a culturilor de câmp ale colhozului „Grănicerul sovietic” cu sediul în satul Bădragii Vechi. De asemenea, în sat funcționau cabinet obstetrician, grădiniță, magazin, club, bibliotecă.Советская Молдавия. Краткая энциклопедия. Кишинев, 1982, с. 129 Pe atunci, satul era inclus în sovietul sătesc Brînzeni, raionul Edineț.RSS Moldovenească. Orânduirea administrativ-teritorială la data de 1 aprilie 1988. Chișinău: Cartea Moldovenească, p. 30. ISBN 5-362-00294-5.
În anul 1994, Parlamentul aprobă Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova prin care satul Heredeuca, alături de Brînzeni, Bădragii Noi și Bădragii Vechi alcătuiesc comuna Brînzeni, din raionul Edineț.Legea Nr. 306 din 07-12-1994 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova. In: Monitorul Oficial, nr. 3-4 art. 40, 14.01.1995.
În anul 1999, satul Heredeuca din județul Edineț, a fost exclus din evidență, ca localitate inexistentă.Hotărârea Nr. HP275/1999 din 10.02.1999 a Parlamentului Republicii Moldova despre revenire la denumire istorică și excludere din evidență a unor localități. In: Monitorul oficial, Nr. 19-21 art. 77, 25.02.1999.
Lectură suplimentară Anuarul României pentru comerț, industrie, meserii și agricultură. București, 1925— 1926, p. 2326; 1931 — 1932, p. 542. Ion Dron. Toponime provenite din apelative și termeni geografici (Chersaca, Crihana, Curtoaia, Heciul, Heredeuca, Rusca). In „Limba română”, 1995, nr. 6, p. 72-75. Сборник статистических сведений по Хотннскому уезду Бессарабской губернии. Москва, 1886, с. 114.
Referințe
Categorie:Orașe și așezări dispărute Categorie:Localități dispărute din Republica Moldova