Pierre Marsone (n. 1966) este un sinolog francez, director de studii la École pratique des hautes études (EPHE, Sorbona, Paris), în cadrul Secției de Științe Istorice și Filologice. Principalul său domeniu de cercetare este istoria politică, religioasă și socială a imperiilor Khitan (907-1125), Jürchen (1115-1234) și Mongol (1206-1368), cunoscute în chineză drept dinastiile Liao 遼, Jin 金 și Yuan 元. În domeniul religios, studiază taoismul Quanzhen 全真, istoria sa, viața ascetică și doctrina alchimiei interioare (Neidan 内丹).

Académie des inscriptions et belles-lettres i-a decernat în 2012 Premiul Stanislas Julien pentru cartea sa La Steppe et l'Empire.

Pierre Marsone este vicepreședinte al Société asiatique. și redactor-șef al publicației Journal Asiatique (alături de Grégory Chambon). Este membru al CRCAO (UMR 8155).

Biografie

Născut la în Monaco, Pierre Marsone s-a interesat, pe parcursul studiilor superioare, de filozofie și limbi orientale. Urmând simultan mai multe cursuri, a obținut în 1994, la Universitatea Paris-IV, o diplomă de master în filozofie greacă intitulată L'Éros chez Plotin și coordonată de Jean-Louis Chrétien. În 1997, și-a susținut lucrarea de master în limba japoneză la INALCO, sub îndrumarea lui François Macé, în care a prezentat, tradus și adnotat Tratatul despre instaurarea Zenului pentru protecția națiunii (Kōzen gokoku ron 興禪護國論) scris de călugărul Eisai 榮西 (1141-1215).

Profesor agregat de limba chineză în 1999, a predat timp de trei ani în diferite licee și colegii din regiunea pariziană. În 2001, și-a susținut la École pratique des hautes études (EPHE), secția de Științe Religioase, o teză de doctorat în sinologie (taoism) coordonată de Kristofer Schipper și intitulată Wang Chongyang (1113-1170) et la fondation du Quanzhen. A fost ales în 2002 conferențiar la secția de Științe Istorice și Filologice a EPHE la o catedră de predare intitulată „Istoria Chinei premoderne și epigrafie”. Din acel moment a început să predea cursuri axate în principal pe istoria imperiilor Khitan 契丹, Jürchen 女真 și Mongol 蒙古. Având abilitarea de a conduce cercetări din 2009, a fost ales în 2012 director de studii în cadrul aceleiași secții a EPHE la o catedră intitulată „Istoria și culturile Chinei din perioada dinastiilor de cucerire (sec. X - XIV)”.

Bibliografie Cărți Aux origines du Zen, édition bilingue, commentée et annotée, du Kōzen gokoku ron 興禪護國論 de Eisai (1143–1215). Paris, Éditions You-feng, 2002.

Volume coordonate (împreună cu Jean-Noël Robert) "Les Astres et le Destin : astrologie et divination en Asie Orientale", Extrême-Orient Extrême-Occident, numărul 35, (împreună cu John Lagerwey) (împreună cu Pier Giorgio Borbone) Articole (selecție) 2009. . 2009. "When was the Temple of the Cross at Fangshan a 'Christian temple'?"; Hidden Treasures and Intercultural Encounters : Studies on East Syriac Christianity in China and Central Asia, Berlin – Viena, Lit Verlag, 2009, pp. 215–223. 2009. "La fondation de l’ordre monastique taoïste Quanzhen et celle de l’ordre des Franciscains : un faisceau de coïncidences"; Des moines et des moniales dans le monde. La vie monastique dans le miroir de la parenté, Capitolul V. Paris, L’Harmattan, 2009. 2010. "Fondateurs d’ordres monastiques : quand l’histoire s’amuse"; Religions et Histoire, hors-série No. 3, 2010, pp. 30–31. 2010. "Vers 140 : Fondation de l’Église des maîtres célestes"; Sciences Humaines, hors-série No. 12, Nov.–Dec. 2010, pp. 30–31. 2011. "Alghun Shari (Aluhun Sali 阿魯渾薩理, 1245-1307) : an Uyghur at the head of the administration in China", Control and Management in Arid and Semi-arid Zones, Paris, Hermann, 2011, pp.  295-304. 2012. "Le Ciel des Khitan", Journal Asiatique, vol. 300.2, 2012, pp.  797-822. 2012. "The contribution of the latest decipherment of Khitan scripts for the history of the Khitan-Liao dynasty" [契丹文字的最新解讀對契丹遼朝歷史的貢獻], Shoujie Zhongguo shaoshu minzu guji wenxian guoji xueshu yantaohui lunwenji 首届中國少数民族古籍文献國際學術研討會論文集 (Proceedings of the 1st International Colloquium on Ancient Manuscripts and Literatures of the Minorities in China), Beijing, Minzu chubanshe, 2012, pp.  171-178. 2012. "Les Châtiments dans l’Empire khitan (Liao 遼, 907-1125)", Publications de l’IPOA du Collège de France, vol. X, 2012, pp.  217-239. 2013. "Khubilai ou la Chine sous tutelle", L’Histoire, « Les Mongols, le plus grand empire du monde », 2013, pp.  58-63. 2013. "Two portraits for one man : George, king of the Önggüt", Li Tang și Dietmar W. Winkler dir., From the Oxus River to the Chinese Shores : Studies on East Christianity in China and Central Asia, Zürich Berlin, LIT, 2013, pp.  225-236. 2013. "Quanzhenjiao de chuangli : shenzhuan yu lishi" 全真教的創立：神傳與歷史, Duochong shiye xia de Xifang Quanzhenjiao yanjiu 多重視野下的西方全真教研究 [Researches on Quanzhen Daoism from Western Perspectives], Zhang Guangbao 張廣保 și Song Xueli 宋學立 dir., Qi Lu shushe, 2013, pp.  53-77. 2014. "Daoism during the Jin dynasty", Modern Chinese Religion I Song-Liao-Jin-Yuan, J. Lagerwey și P. Marsone dir., Leiden Boston, Brill, 2014, vol. 2, pp.  1111-1159. 2015. "Les Önggüt 汪古, chrétiens en Mongolie Intérieure", Migrations de langues et d'idées en Asie, Jean-Louis Bacqué-Grammont, Pierre-Sylvain Filliozat și Michel Zink dir., Paris, AIBL, 2015, pp.  149-159. 2016. "The Dongtian/Fudi and the sacred places of the emerging Quanzhen Daoism", Dōkyō no seichi to chihōshin 道教の聖地と地方神, Tuchiya Masaaki și Vincent Goossaert ed., Tokyo, Tōhō shoten, 2016, pp.  161-171. 2016. "Le temple Fayuansi 法源寺 de Pékin : épigraphie et histoire", Journal Asiatique, 304.1, 2016, pp.  91-115. 2016. "La carrière du patriarche Yin Zhiping 尹志平 et ses mystères", Cahiers d’Extrême-Asie, n°25, 2016, pp.  31-45. 2020. "Les dynasties Liao Jin Yuan et la sinologie au Collège de France", Jean-Pierre Abel-Rémusat et ses successeurs. Deux cents ans de sinologie française en France et en Chine, Pierre-Étienne Will și Michel Zink ed., AIBL, 2020, pp.  245-261. 2021. "In memoriam K.M. Schipper", Journal Asiatique, 2021.1, pp.  3-4. 2022. "Muyeshan 木葉山, the Sacred Mountain of the Khitan, and the Imperial Cults", Lieux saints et pèlerinages : la tradition vivante / Holy sites and pilgrimages : living tradition, Vincent Goossaert și Tsuchiya Masaaki dir., Bibliothèque de l’École des Hautes études - Sciences religieuses, vol. 192, Brepols, 2022, pp.  109-128.

Note și referințe

Legături externe

Categorie:Sinologi francezi Categorie:Monegasci Categorie:Nașteri în 1966 Categorie:Nașteri în decembrie