Decomunizarea în Republica Moldova reprezintă procesul politic, juridic, social și cultural de eliminare a moștenirii totalitare instituționale, ideologice și administrative lăsate în urmă de regimul sovietic (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) și de condamnare a crimelor comise în acea perioadă.

Spre deosebire de statele din Europa Centrală și de Est sau de Țările Baltice, procesul de decomunizare din Republica Moldova a fost fragmentat, tardiv și puternic marcat de polarizarea geopolitică a societății între curentele proeuropene/unioniste și cele proruse/nostalgice după URSS. Deși au existat tentative legislative majore de scoatere în afara legii a simbolurilor comuniste, deciziile politice au alternat în funcție de partidele aflate la guvernare.

Primele măsuri post-independență (1991–1994) Primele acțiuni concrete de decomunizare au avut loc în contextul mișcării de renaștere națională și al prăbușirii Uniunii Sovietice. La 23 august 1991, imediat după eșuarea puciului de la Moscova și chiar înaintea declarării independenței, Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova, condus de Alexandru Moșanu, a adoptat o hotărâre prin care a interzis activitatea Partidului Comunist al Moldovei (PCM), considerat complice la tentativa de lovitură de stat și responsabil de crimele regimului totalitar.

În aceeași perioadă s-a procedat la redenumirea masivă a localităților, piețelor și arterelor urbane care purtau numele unor lideri bolșevici, un exemplu notabil fiind bulevardul Lenin din Chișinău, care a devenit bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. De asemenea, autoritățile au început demantelarea primelor monumente dedicate lui Vladimir Ilici Lenin și altor figuri proeminente ale regimului sovietic. Totuși, în anul 1993, pe fondul schimbării majorității parlamentare și al ascensiunii forțelor agrariene, interdicția a fost ridicată, permițând foștilor membri ai PCM să înregistreze o nouă formațiune politică, denumită Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) și condusă de Vladimir Voronin.

Perioada guvernării comuniste (2001–2009) Între anii 2001 și 2009, Republica Moldova a fost condusă de PCRM, devenind singurul stat din fostul Bloc de Est unde un partid comunist succesor a revenit la putere prin alegeri democratice. În această perioadă, procesul de decomunizare a fost complet stopat și parțial inversat, simbolistica sovietică și retorica nostalgică fiind reinstituite în spațiul public și de stat. În același timp, s-a încercat reintroducerea în școli a cursului de „Istorie integrată”, considerat o variantă revizuită a istoriografiei de tip sovietic, inițiativă care a stârnit proteste masive de stradă din partea tinerilor și a profesorilor.

Comisia Cojocaru și condamnarea din 2012 După evenimentele din aprilie 2009 și venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), eforturile de decomunizare au fost reluate la nivel oficial. La 14 ianuarie 2010, președintele interimar Mihai Ghimpu a semnat decretul privind constituirea Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova, structură cunoscută în spațiul public sub numele de „Comisia Cojocaru”, după numele președintelui acesteia, istoricul Gheorghe Cojocaru. Raportul final al acestei comisii a demonstrat caracterul criminal, represiv și antinațional al regimului sovietic, recomandând în mod explicit interzicerea simbolurilor totalitare.

Bazându-se pe concluziile acestui raport, la 12 iulie 2012, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 191 privind condamnarea regimului comunist totalitar și Legea nr. 192 pentru modificarea unor acte legislative. Noua legislație prevedea condamnarea oficială a ororilor și crimelor regimului din perioada 1924–1990 și interzicea utilizarea în scopuri politice și propagandistice a simbolurilor regimului comunist, în mod special Secera și ciocanul, pe întreg teritoriul țării. Totodată, actul normativ instituia aplicarea unor amenzi contravenționale substanțiale pentru persoanele fizice și juridice care încălcau aceste restricții.

Decizia Curții Constituționale din 2013 Hotărârea de interzicere a stârnit o rezistență acerbă din partea PCRM, care a contestat legea la Curtea Constituțională. În sprijinul analizei, Curtea a solicitat și avizul Comisiei de la Veneția. În martie 2013, Comisia de la Veneția a emis un aviz prin care a considerat că interzicerea secerei și ciocanului încalcă dreptul la libertatea de exprimare și asociere, argumentând că legea nu reflecta un pericol imminent la adresa democrației din Republica Moldova.

La 4 iunie 2013, Curtea Constituțională, aflată sub conducerea lui Alexandru Tănase, a declarat neconstituțională Legea nr. 192, anulând interdicția simbolurilor comuniste. Curtea a statuat că, deși Parlamentul are dreptul suveran de a condamna politic un regim, interzicerea totală a simbolurilor unui partid legal înregistrat încalcă normele pluralismului politic și libertatea de exprimare garantată de Constituție.

Evoluții recente și combaterea simbolurilor de război După anul 2022, în contextul invaziei Federației Ruse în Ucraina, dezbaterea privind decomunizarea și desovietizarea s-a intensificat în Republica Moldova, fiind asociată direct cu securitatea națională și combaterea propagandei proruse. Deși secera și ciocanul au rămas legale în scopuri politice, Parlamentul majoritar proeuropean a adoptat legi drastice care au interzis simbolurile agresiunii militare ruse, inclusiv Panglica Sfântului Gheorghe, care este privită atât ca un simbol militar imperialist, cât și sovietic, redefinind astfel politicile de memorie colectivă în raport cu cel de-Al Doilea Război Mondial și cu perioada ocupației sovietice.

Probleme nerezolvate și specificul transnistrean Un impediment major în calea decomunizării totale îl reprezintă lipsa unei legi a lustrației eficiente. Republica Moldova nu a reușit să adopte un cadru legal care să interzică foștilor activiști de partid sau foștilor colaboratori ai KGB accesul la funcții publice, mulți dintre aceștia rămânând influenți în politică, justiție și economie după anul 1991.

De asemenea, în regiunea separatistă Transnistria, care se autodeclară în mod oficial succesoare a RSSM, decomunizarea nu a avut loc niciodată. În acea zonă, simbolistica sovietică, cuprinzând secera, ciocanul și steaua roșie, este integrată oficial în stema și steagul regiunii, iar monumentele dedicate lui Lenin sunt conservate și protejate de regimul de la Tiraspol.

Note

Vezi și

Interzicerea simbolurilor comuniste în Republica Moldova Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord Decomunizare Decomunizarea în România Lustrația în Republica Moldova

Categorie:Istoria Republicii Moldova Categorie:Politica Republicii Moldova Categorie:Anticomunism în Republica Moldova