Consumul de carte în Republica Moldova (numit de asemenea și lectura în Republica Moldova sau piața editorială din Republica Moldova) reprezintă totalitatea indicatorilor economici, sociali și de comportament asociați achiziției, împrumutului și citirii de cărți în format fizic sau digital de către populația din țară.

Din punct de vedere sociologic, indicatorii plasează consumul cultural la un nivel redus în raport cu standardele occidentale. Potrivit analizelor de specialitate, piața de carte se confruntă cu o scădere constantă a interesului pentru lectura de plăcere a volumelor tipărite, fenomen compensat parțial de ascensiunea formatelor electronice și a consumului de informație în mediul online.

Date statistice și obiceiuri de lectură

Frecvența cititului în rândul populației Măsurătorile realizate de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova (BNS) relevă că numai 8,8% din totalul populației practică lectura ca obicei curent de petrecere a timpului liber, o mare parte dintre aceștia citind din obligație academică sau profesională, și mai puțin din considerente recreative.

În ceea ce privește managementul timpului zilnic, studiile de tip „Utilizarea timpului” indică faptul că media de timp dedicată lecturii în general (care include cărți, presă și articole) este de aproximativ 15 minute pe zi pentru femei și 16 minute pe zi pentru bărbați, valori relativ egale cu tiparele din alte state din regiune. Cu toate acestea, se înregistrează discrepanțe majore între mediul urban și cel rural, astfel că locuitorii de la oraș alocă activităților legate de lectură o medie de 23 de minute pe zi, în timp ce în mediul rural această cifră scade la jumătate, atingând doar 12 minute pe zi.

Segregarea pe generații și formate Modul de interacțiune cu textul scris este puternic influențat de vârsta cititorilor, evidențiindu-se comportamente foarte diferite. Tinerii de până în 34 de ani consumă conținut textual cu predilecție în format digital, prin intermediul lecturii online, al cărților electronice sau al articolelor web, alocând în medie 10 minute zilnic special pentru informarea online. În cadrul acestui segment, bărbații utilizează cu 10% mai mult timp pentru sursele digitale în comparație cu femeile. La polul opus, populația adultă și cea vârstnică, depășind pragul de 35 de ani, rămân atașate de suportul tradițional, preferând în mod constant cărțile tipărite pe hârtie și publicațiile periodice.

Infrastructura culturală și fondul de carte

Rețeaua de biblioteci Conform rapoartelor emise de Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM), sistemul național de biblioteci publice se lovește de probleme structurale majore. Multe unități din sate și orașe mici duc lipsă de resurse atractive pentru publicul tânăr și se confruntă cu deficiențe bugetare în înnoirea stocurilor de carte.

Un aspect istoric de lungă durată îl reprezintă compoziția lingvistică a fondului de carte. În anul 1989, statisticile oficiale indicau că doar 33,3% din totalul volumelor din bibliotecile publice erau editate în limba română, la acea vreme cu grafie chirilică. Procesul de înnoire s-a derulat extrem de lent, astfel încât, după mai bine de două decenii de independență, cărțile în limba română reprezentau circa 48% din fondul total de publicații existent în rețeaua publică, restul fiind stocuri din perioada sovietică, majoritar în limba rusă.

Distribuția comercială și evenimentele editoriale Piața comercială de carte este concentrată masiv în municipiul Chișinău, unde activează marile lanțuri de librării, precum Librarius sau Cartier, și unde se înregistrează cea mai mare putere de cumpărare. Pentru stimularea lecturii și sprijinirea industriei editoriale locale, anual sunt organizate evenimente de anvergură, cel mai important fiind Bookfest Chișinău, Salonul Internațional de Carte organizat în parteneriat cu asociațiile de editori din România, menit să aducă noutățile editoriale în limba română mai aproape de publicul basarabean. Acestuia i se adaugă Târgul de Carte de la Chișinău, axat pe tematica „Femeia și Cartea”, precum și diverse alte inițiative locale coordonate de instituțiile muzeale și de bibliotecile centrale.

Factori de influență ai declinului lecturii Experții în politici culturale și educaționale din cadrul Ministerului Culturii punctează câțiva factori de bază ai interesului scăzut. Un prim element este migrația demografică, deoarece plecarea masivă a tinerilor cu studii superioare peste hotare a redus segmentul de public care cumpără în mod tradițional carte literară sau de specialitate.

La acesta se adaugă competiția strânsă cu noile tehnologii, platformele de streaming și rețelele de socializare înlocuind cartea ca instrument principal de divertisment în gospodării. Nu în ultimul rând, existența unor poli de instruire digitală deficitari afectează direct rețeaua națională, deoarece transformarea bibliotecilor în hub-uri comunitare moderne de instruire digitală se realizează neuniform, fiind dependentă de gradul de implicare al autorităților publice locale.

Note

Vezi și

Cultura Republicii Moldova Educația în Republica Moldova Biblioteca Națională a Republicii Moldova Consumul de carte în România

Legături externe Pagina oficială a Biroului Național de Statistică (BNS) Pagina oficială a Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova

Categorie:Cultura în Republica Moldova Categorie:Societatea în Republica Moldova Categorie:Cărți după țară