Lacazele () sunt oxidaze care conțin atomi de cupru, prezente în plante, ciuperci și bacterii. Lacazele oxidează o varietate de substraturi fenolice, realizând oxidări cu un singur electron, care conduc la formarea de legături încrucișate (reticulare). De exemplu, ele joacă un rol în formarea ligninei prin favorizarea cuplării oxidative a monolignolilor, o familie de polifenoli naturali.
Alte lacaze, precum cele produse de ciuperca Pleurotus ostreatus, joacă un rol în degradarea ligninei și, prin urmare, pot fi clasificate drept enzime care modifică lignina. Alte lacaze produse de ciuperci pot facilita biosinteza pigmenților de melanină. Lacazele catalizează scindarea nucleelor compușilor aromatici.
Lacaza a fost studiată pentru prima dată de Hikorokuro Yoshida în 1883 și apoi de Gabriel Bertrand în 1894 în seva arborelui japonez de lac (Toxicodendron vernicifluum), care contribuie la formarea lacului, de unde provine și denumirea enzimelor.
Note
Vezi și Oxidază Polifenol oxidază
Categorie:Enzime cu cupru Categorie:Oxidoreductaze