Abgar Buiucliu (cunoscut și ca Abgar M. Buiucliu sau Abgar Buicliu; – d. ?), supranumit Murzuc, a fost un avocat și om politic român de origine armeană, membru al societății Junimea din 1877 și deputat în Parlamentul României.

Biografie Abgar Buiucliu s-a născut la Iași, într-o familie de origine armeană. Tatăl său, Iacob Buiucliu, a fost căsătorit cu Maria Tossun, fiica negustorului ieșean Iacob Tossun. Printre frații lui Abgar s-au numărat pictorul Theodor Buiucliu și juristul și omul politic Grigore Mithridate Buiucliu.

Data nașterii diferă în sursele mai vechi. Studiul genealogic realizat de Constantin Laurențiu Erbiceanu și Filip-Lucian Iorga indică data de 10 decembrie 1849. În schimb, Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu, citată de Liviu Papuc, indică anul 1848, iar Iacob Negruzzi, în Amintiri din „Junimea”, îl menționează ca fiind născut la Iași în 1840.

Studii și activitate juridică Buiucliu a studiat dreptul la Iași și a obținut licența în 1876. Biblioteca Academiei Române, în Bibliografia românească modernă, înregistrează sub numele Abgar M. Buiucliu teza sa de licență, tipărită în 1876 la Tipografia Națională din Iași, cu titlurile Dreptulu Romanu. De Collationibus și Dreptulu privatu românu. Despre Reporturi. Lucrarea are 48 de pagini și este consemnată ca teză a Facultății Juridice din Iași.

Teza a fost susținută în fața unei comisii a Facultății Juridice din Iași alcătuite din G.A. Ureche, în calitate de decan-președinte, P. Suciu, Iacob Negruzzi, A.I. Gheorghiu și Vasile Conta. Exemplarul aflat la Muzeul Literaturii Române din Iași poartă o dedicație manuscrisă adresată lui Teodor Burada, semnată „Abg. M. Buiucliu”.

Buiucliu a profesat ca avocat la Iași. Liviu Papuc reproduce în acest sens o informație publicată în ziarul ieșean Curierul în decembrie 1888, în care acesta este identificat explicit drept „avocat din Iași”.

În 1920, numele lui Buiucliu apare și în documentele oficiale referitoare la Creditul Funciar Urban din Iași. Monitorul Oficial din 11 noiembrie 1920 consemnează că Ștefan Zăuvel fusese numit, începând cu 1 mai 1920, în funcția de comisar al guvernului pe lângă această instituție, „în locul d-lui Abgar Buicliu”.

Junimea Abgar Buiucliu a devenit membru al societății Junimea în 1877, anul fiind indicat atât de Iacob Negruzzi, cât și de sursele utilizate de Liviu Papuc și de studiul Erbiceanu–Iorga.

În dicționarul junimist inclus în Amintiri din „Junimea”, Negruzzi îl înregistrează sub forma „Buicliu Abgar” și precizează că în cadrul societății era cunoscut sub porecla Murzuc.

Negruzzi îl include și între membrii generației mai tinere care frecventau în mod regulat întrunirile Junimii, alături de Nicolae Volenti, Constantin Leonardescu, Constantin Dimitrescu, Xenofon Gheorghiu, Alexandru Philippide, Petru Th. Missir, Alexandru C. Cuza și Constantin Meissner.

Buiucliu figurează în portretul colectiv al membrilor Junimii realizat în atelierul fotografului Nestor Heck în 1883. Catalogul Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași îl identifică drept ultimul personaj din rândul al doilea, imediat după Ioan Buiucliu.

Activitate politică Abgar Buiucliu a desfășurat o activitate politică atât la nivel parlamentar, cât și în administrația locală ieșeană. Liviu Papuc îl caracterizează drept o persoană „activă politic” și precizează că a fost deputat în Parlamentul României, unde l-a secondat pe liderul junimist Petre P. Carp.

În februarie 1893, Buiucliu era membru al Consiliului comunal al Iașului. Ziarul Adevărul, într-un articol consacrat problemei alimentării cu apă a orașului, îl menționează explicit drept „consilier Abgar Buiucliu” și relatează intervenția sa în dezbaterea privind concesionarea lucrărilor de alimentare cu apă. În urma dezbaterilor, consiliul a votat propunerea consilierului S. Konya privind concesionarea.

Activitatea sa politică a continuat și în primele decenii ale secolului al XX-lea. În 1911, ziarul ieșean Opinia îl prezenta pe Buiucliu drept apropiat politic al lui A. C. Cuza, numindu-l „cel mai intim prieten și cel mai bun tovarăș politic” al acestuia.

Imaginea în presa și memorialistica epocii

Rudolf Suțu, în Iașii de odinioară, reproduce un portret satiric al lui Abgar Buiucliu pe care îl prezintă drept o „biografie” realizată de opoziția politică. În textul reprodus de Suțu, Buiucliu este prezentat ca președinte al unui comitet teatral și este menționată alegerea sa ca „decan”, pasajul continuând cu referiri la barou. Liviu Papuc reproduce același pasaj și explicitează mențiunea drept „decan [al baroului]”.

Papuc consemnează separat că în numărul 70 din 28 aprilie 1893 al ziarului ieșean Evenimentul a apărut un crochiu satiric despre Buiucliu. În lipsa unei copii digitizate a numărului respectiv care să fi putut fi verificată direct, semnătura și titlul textului nu sunt precizate aici.

În 1912, revista Facla a publicat, în numărul 7, un material de două pagini intitulat „Abgar Buicliu”, păstrat în colecțiile digitizate ale Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași.

Ulterior, istoricul literar Liviu Papuc i-a consacrat studiul „Junimiști minori (?). Abgar M. Buiucliu”, publicat în Convorbiri literare.

Distincții

În decembrie 1888, ziarul ieșean Curierul a consemnat acordarea lui Abgar Buicliu a autorizării de a primi și purta însemnele de comandor al Ordinului „Coroana Italiei”. Informația, publicată în Curierul, anul XVI, nr. 140 din 18/30 decembrie 1888, p. 2, este reprodusă de Liviu Papuc.

Scrieri

Dreptulu Romanu. De Collationibus. Dreptulu privatu românu. Despre Reporturi, teză pentru licență, Iași, Tipografia Națională, 1876, 48 p.

Note

Bibliografie

Constantin Laurențiu Erbiceanu, Filip-Lucian Iorga, „Buiuclii, Bâznoșeni și Erbiceni. De la succesul economic la dinastia culturală”, Fundația Culturală Erbiceanu. Liviu Papuc, „Junimiști minori (?). Abgar M. Buiucliu”, Convorbiri literare. „Abgar Buicliu”, Facla, anul III, nr. 7, 1912, pp. 134–135.

Vezi și Familia Buiucliu Junimea

Legături externe

„Membrii Societății Culturale Junimea”, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

Categorie:Nașteri în 1849 Categorie:Nașteri pe 10 decembrie Categorie:Avocați români Categorie:Deputați români Categorie:Oameni asociați cu Societatea Junimea Categorie:Armeni din România Categorie:Ieșeni Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana Italiei