miniatura|Hartă împărțită în Osetia de Nord, care face parte din Rusia, și Osetia de Sud, un stat separatist în mare parte nerecunoscut, separat de Georgia. Osetia de Sud este un stat separatist parțial recunoscut și ocupat de Rusia, recunoscut pe plan internațional ca parte a Georgiei. Este locuită în principal de oseți, un grup etnic dominant și în Osetia de Nord, care face parte din Rusia. Osetia de Sud s-a separat de Georgia în urma războiului din Osetia de Sud din 1991–1992, cu ajutorul Rusiei, rămânând de atunci un stat strâns aliat cu această țară.

Osetia de Sud este puternic dependentă de Rusia și, din această cauză și datorită faptului că Osetia de Nord face deja parte din Federația Rusă, s-a propus ca ambele regiuni să fie unite sub stăpânire rusă. În 1992, a avut loc un referendum care urma să decidă dacă Osetia de Sud ar trebui să rămână parte a Georgiei după dizolvarea Uniunii Sovietice. Acest referendum a întrebat, de asemenea, dacă Osetia de Sud ar trebui să se alăture Rusiei, iar referendumul a fost aprobat de o majoritate covârșitoare a alegătorilor. Ulterior, în anii 2010, Leonid Tibilov și Anatoli Bibilov, importante personalități politice ale Osetiei de Sud, ambii deținând funcția de președinte al Osetiei de Sud, au vorbit în mod recurent despre posibilitatea unificării ambelor jumătăți ale Osetiei printr-un nou referendum privind anexarea de către Rusia. Totuși, aceste propuneri nu au fost niciodată puse în aplicare.

În 2022, Bibilov a declarat că se întreprind acțiuni legale, referindu-se la pregătirea unui alt referendum pentru aderarea Osetiei de Sud la Rusia. Autoritățile ruse au declarat că respectă dorința poporului Osetiei de Sud. Georgia s-a opus însă acestei idei, calificând-o drept inacceptabilă. Acest referendum urma să aibă loc după alegerile prezidențiale din Osetia de Sud din 2022, în care Bibilov nu a fost reales, Alan Gagloev preluând funcția în locul său. Gagloev a arătat mai puțin interes pentru unificarea cu Rusia decât adversarul său, dar a susținut totuși ideea. Pe 13 mai, Bibilov, încă președinte în exercițiu, a anunțat că un referendum pentru anexarea Osetiei de Sud la Rusia va avea loc pe 17 iulie 2022. Câteva zile mai târziu, pe 30 mai, Gagloev a declarat că referendumul va fi suspendat până la organizarea consultărilor cu Rusia.

Context miniatura|Harta Georgiei, inclusiv republicile separatiste ocupate de Rusia, Abhazia și Osetia de Sud Osetia de Sud este un mic stat separatist parțial recunoscut și ocupat de Rusia în regiunea Caucazului, cu aproximativ 40.000 până la 60.000 de locuitori, a cărui populație, după epurarea etnică a georgienilor, este formată predominant din oseți. Acest grup etnic locuiește și în Osetia de Nord, care în prezent este o republică a Rusiei. Osetia de Sud s-a separat de Georgia în urma dizolvării Uniunii Sovietice, care a marcat începutul conflictului georgian-osetian și, de asemenea, al conflictului abhazo-georgian. Fazele lor inițiale, războiul din Osetia de Sud din 1991–1992 și războiul din Abhazia din 1992–1993, au făcut din Abhazia și Osetia de Sud țări independente de facto, susținute de Rusia, deși recunoscute pe plan internațional ca parte a Georgiei. Cu toate acestea, în 2008, a izbucnit războiul ruso-georgian. Rusia a ajutat Abhazia și Osetia de Sud împotriva Georgiei și le-a recunoscut independența. De atunci, ambele state au fost puternic dependente de Rusia. Totuși, spre deosebire de Abhazia, care a căutat relații mai strânse cu restul lumii, Osetia de Sud a rămas mai izolată, concentrându-se în principal pe relația sa cu Rusia.

Istorie În 1992, a avut loc un referendum privind independența Osetiei de Sud. A fost inclusă și o întrebare privind aderarea Osetiei de Sud la Rusia. Referendumul a fost aprobat de o majoritate covârșitoare a alegătorilor; doar 57 din cele 53.441 de voturi au fost împotriva acestor perspective.

În aprilie 2012, după victoria sa la alegerile prezidențiale din Osetia de Sud din 2012, noul președinte ales al Osetiei de Sud, Leonid Tibilov, a promis că va continua să dezvolte relația Osetiei de Sud cu Rusia și că obiectivul său era „să transforme în realitate visul de lungă durată al unei Osetii de Nord și de Sud unite”.

În ianuarie 2014, cu câteva luni înainte de alegerile parlamentare din Osetia de Sud din 2014, care urmau să aibă loc în iunie același an, politicianul Anatoli Bibilov a propus organizarea unui nou referendum pentru a uni Osetia de Sud și Osetia de Nord din Rusia. El a criticat Tratatul privind relațiile Uniunii și integrarea dintre Rusia și Osetia de Sud, care a fost elaborat pentru a nu pretinde o integrare cu Rusia la fel de mare pe cât și-ar fi dorit.

Pe 19 octombrie 2015, în timpul unei întâlniri cu politicianul rus Vladislav Surkov, Tibilov a declarat că un alt referendum privind anexarea Osetiei de Sud la Rusia ar putea avea loc în viitor. Este posibil să fi ales acest moment pentru a propune acest lucru deoarece comunitatea internațională era concentrată la acea vreme asupra războiului civil sirian, ceea ce înseamnă că propunerea sa ar provoca mai puțin scandal decât cel provocat de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014.

În aprilie 2016, propunerea a reapărut, Tibliov afirmând că un referendum pentru modificarea Constituției Osetiei de Sud, pentru a permite conducerii Osetiei de Sud să solicite încorporarea regiunii în Rusia în viitor, era planificat să aibă loc înainte de augustul acelui an. Partea din constituție ar fi mai precis articolul 10, care prevedea că republica era liberă să încheie alianțe cu alte țări și să cedeze o parte din puterile sale respectivelor alianțe. Dacă ar fi fost schimbată, președintele Osetiei de Sud ar fi putut solicita în mod legal Rusiei anexarea țării odată ce Parlamentul Osetiei de Sud ar fi primit aprobarea sa. Totuși, în luna mai a acelui an, Tibilov și Bibilov, pe atunci președintele parlamentului Osetiei de Sud, au emis o declarație comună în care precizau că un astfel de referendum va avea loc abia în 2017, în urma alegerilor prezidențiale din Osetia de Sud din 2017.

În 2017, Anatoli Bibilov, acum președinte al Osetiei de Sud după victoria sa la alegerile din 2017, a declarat că, deși încă are intenția de a organiza un referendum privind aderarea Rusiei la Osetia de Sud, există încă posibilități de amânare a acestuia.

La 30 martie 2022, într-un discurs televizat, Bibilov, în calitate de președinte, a declarat că republica va lua măsuri legale pentru a se pregăti să adere la Federația Rusă. El a declarat că „cred că unificarea cu Rusia este obiectivul nostru strategic, calea noastră, aspirația poporului” și că Rusia este „patria istorică” a Osetiei de Sud. Ulterior, el i-a clarificat jurnalistului rus Vladimir Soloviov că ceea ce voia să spună era organizarea unui alt referendum, care ar putea avea loc după 10 aprilie, ziua alegerilor prezidențiale din Osetia de Sud din 2022. Toate acestea s-au întâmplat după ce Osetia de Sud a trimis soldați de la baza militară rusă din Țhinvali, capitala Osetiei de Sud, pentru a ajuta Rusia în invazia Ucrainei. Mulți dintre aceștia au refuzat să lupte și s-au întors în Osetia de Sud, iar decizia de a trimite soldați în Ucraina nu a fost nici ea bine primită în Osetia de Sud, ceea ce a pus presiune asupra lui Bibilov în ceea ce privește alegerile care urmau.

Pe 8 mai 2022 a avut loc al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Osetia de Sud, iar Bibilov a fost învins de Alan Gagloev. Observatorii considerau că Gagloev susținea mai puțin ideea organizării unui referendum de aderare la Rusia, spunând că Rusia era la acea vreme „încă ocupată cu alte probleme, cred că cu unele mai serioase”. El a mai spus că inițiativa nu a fost organizată corespunzător împreună cu Rusia și că o astfel de mișcare unilaterală ar putea „discredita imaginea Rusiei în Osetia de Sud”. Totuși, Gagloev a declarat că un referendum va avea loc și după ce va fi ales. El a spus că acest lucru se va întâmpla „de îndată ce va veni momentul potrivit” și a declarat că „Osetia de Sud a fost și este pregătită astăzi să se alăture Federației Ruse”. Mai târziu, pe 13 mai, Bibilov, încă președinte în exercițiu, a anunțat că un referendum privind unificarea Osetiei de Sud cu Rusia va avea loc pe 17 iulie 2022. Totuși, pe 30 mai, Gagloev a declarat că referendumul va fi suspendat până la finalizarea consultărilor cu Rusia.

Pe 9 mai 2026, Gagloev și președintele Rusiei, Vladimir Putin, au semnat „Tratatul privind aprofundarea cooperării aliate dintre Federația Rusă și Republica Osetia de Sud”. Termenii tratatului prevedeau o cooperare mai strânsă între Rusia și Osetia de Sud „pentru a asigura pacea și stabilitatea regională și pentru a urmări politici externe, de apărare și de securitate coordonate” și prevedeau „noi măsuri pentru crearea unui spațiu economic unificat, îmbunătățirea nivelului de trai și introducerea treptată a unui cadru comun pentru împrumuturile externe și investițiile străine”. Tratatul a fost ratificat de Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului) pe 13 mai. Gagloev a descris tratatul ca fiind „un pas către reunificarea poporului osetian”, afirmând că acesta ar contribui la crearea unui cadru juridic pentru viitoarea anexare a Osetiei de Sud de către Rusia. Platforma media independentă caucaziană JAMnews a declarat că termenii tratatului sugerează că Osetia de Sud se îndreaptă spre o integrare de facto cu Rusia, chiar dacă o anexare formală completă părea încă puțin probabilă în viitorul apropiat, având în vedere starea pozitivă a relațiilor georgiano-ruse de la acea vreme. Ministrul de externe al Georgiei a condamnat tratatul ca făcând parte din „noile etape către anexarea regiunilor Georgiei” de către Rusia.

Note

Vezi și

„Aproape în străinătate” Anexarea Transnistriei de către Rusia Anexarea sudului și estului Ucrainei de către Rusia Evoluția teritorială a Rusiei Iredentism rus Imperialism rus Teritoriile ocupate de Rusia

Categorie:Politica Rusiei Categorie:Iredentism rus Categorie:Politica Georgiei Categorie:Osetia de Sud