Gheorghe Roiu ( – d. ?) a fost un magistrat, profesor și participant la viața politică ieșeană, membru al societății culturale Junimea.
A fost profesor de istorie, director al Gimnaziului „Alexandru cel Bun” din Iași, suplinitor al catedrei de economie politică de la Universitatea din Iași și consilier al Curții de Apel din Iași. În plan literar, a publicat poezia „Enigmă” în primul an de apariție al revistei Convorbiri literare. A fost implicat în activitatea Partidului Liberalilor Moderați din Iași. De asemenea, a susținut conferințe în cadrul „prelecțiunilor populare” organizate de Junimea.
Biografie Potrivit însemnărilor biografice alcătuite de Iacob Negruzzi, Gheorghe Roiu s-a născut la Iași la 10 aprilie 1843. În perioada studiilor universitare a frecventat întrunirile societății Junimea, în care a intrat în 1865.
În domeniul învățământului, Roiu a fost primul director al Gimnaziului „Alexandru cel Bun” din Iași. Rudolf Suțu îi atribuie și alegerea numelui purtat de instituție. La același gimnaziu a predat istoria, numărându-l printre elevii săi pe viitorul istoric Alexandru D. Xenopol.
Roiu a desfășurat și activitate universitară la Universitatea din Iași, unde a suplinit catedra de economie politică înainte ca aceasta să fie ocupată de Alexandru C. Cuza.
În paralel cu activitatea didactică, a urmat o carieră în magistratură. A fost pentru o perioadă îndelungată consilier al Curții de Apel din Iași, alături de magistrați precum Alexandru Hinna, Mihai Suțu, Mihail Vidrașcu și Matei Cantacuzino.
În mai 1897, în calitate de magistrat, Roiu a fost desemnat să prezideze sesiunile curților cu juri din județele Iași, Roman și Neamț care începeau la 1 iunie.
În iulie 1899, Roiu activa în cadrul Curții de Apel din Iași, numele său figurând între semnatarii unei hotărâri a instanței, alături de I. I. Vrânceanu, Dimitrie Porfiriu, Matei B. Cantacuzino și T. Criveț.
Activitate politică În documentele Partidului Liberalilor Moderați din Iași din 1878, Gheorghe Roiu figurează că a făcut parte din Partidul Liberalilor Moderați din Iași, o grupare politică locală organizată în jurul unui comitet central și al unui comitet diriguitor. Roiu a fost ales unul dintre secretarii comitetului diriguitor, alături de Vasile Sculy-Logothedites și Alexandru Brandiu.
La 15 noiembrie 1878, Alexandru D. Xenopol a fost primit, la propunerea lui Roiu și a lui Vasile Conta, atât în comitetul central, cât și în comitetul diriguitor al grupării. În timpul alegerilor comunale din noiembrie 1878, Roiu a fost inclus într-un comitet de acțiune însărcinat să negocieze colaborarea electorală cu gruparea conservator-liberală condusă la Iași de principele Grigore Mihail Sturdza. Din comitet mai făceau parte Petre Papadopol, Gheorghe Mârzescu, Telemac Ciupercescu, Alexandru Livaditi, Vasile Sculy-Logothedites și Grigore Cobălcescu.
Activitatea în cadrul Junimii Gheorghe Roiu a făcut parte din grupul de tineri care au început să frecventeze ședințele Junimii în primii ani de existență ai societății. Iacob Negruzzi îl menționează alături de Ioan Mire Melik, Nicu Skiletti, N. Nicoleanu, Ioan Ianov, Mihail Christodulo Cerchez, Pavel Paicu, Leon C. Negruzzi, Scarlat Capșa, Mihail Cornea și Ștefan Nei.
Roiu a participat și la „prelecțiunile populare” organizate de Junimea. În cadrul ciclului din 1872, consacrat „elementelor de educațiune”, a susținut o conferință despre familie. În programul ciclului din 1874, intitulat „Elemente naționale”, lui Roiu i-a revenit conferința „Studiul istoriei”, programată la 17 martie. Celelalte teme ale ciclului au fost susținute de Iacob Negruzzi, Vasile Burlă, Petru Verussi, Alexandru Lambrior, George Panu, Ștefan Vârgolici și Alexandru D. Xenopol.
În evocarea sa, Negruzzi arată că Roiu trezise inițial așteptări în privința unei posibile activități literare, însă contribuția sa publicată în revista societății a rămas redusă la o singură poezie, intitulată „Enigmă”, apărută în primul an al revistei Convorbiri literare. În nota biografică din așa-numitul „Dicționar al Junimii”, Negruzzi precizează că enigma din poezie se referea la o muscă.
Roiu apare în portretul fotografic colectiv al membrilor Junimii realizat în 1883. În identificarea păstrată de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, el este a patra persoană din stânga de pe primul rând, între Teodor Nica și Mihail Christodulo.
Note
Categorie:Nașteri în 1843 Categorie:Nașteri pe 10 aprilie Categorie:Ieșeni Categorie:Magistrați români Categorie:Profesori români Categorie:Directori de școală români Categorie:Societatea Junimea