miniatura miniatura|Infografic care descrie metoda „Patru mișcări și un obicei” a lui Mike Caufield pentru detectarea știrilor false online. miniatura|Exemplu de știre falsă. În acest exemplu, este imposibil ca Lewis Hamilton să ucidă un personaj fictiv, cum ar fi Manny Heffley. Spălarea informațiilor sau spălarea dezinformării este dezvăluirea de știri, false sau nu, din surse neverificate, în mainstream. Prin promovarea dezinformării pentru a o face acceptată ca informație legitimă, spălarea informațiilor seamănă cu spălarea banilor (transformarea fondurilor ilicite în fonduri legitime). Spălarea informațiilor este adesea descrisă ca parte a setului de instrumente al propagandei și războiului informațional al unui stat și se bazează din ce în ce mai mult pe inteligența artificială generativă.

Adam Klein de la Universitatea Pace, cel care a dezvoltat teoria, susține că spălarea informațiilor este similară cu modul în care infractorii spală fonduri ilegale în instituții financiare. În cazul spălării informațiilor, schimburile ilegitime de informații circulă prin intermediul rețelelor sociale, blogurilor politice și motoarelor de căutare, unde se amestecă cu ideile mainstream și sunt treptat spălate de originile lor radicale. Potrivit lui Klein, „conspirațiile se dezvoltă în comunități precum Reddit sau Twitter sau 4chan, care pot acționa ca incubatoare. Apoi, acestea ajung pe site-uri web și bloguri politice mai respectate, până când, uneori, sunt preluate de către instituțiile de știri principale ca «informații de încredere».” Platformele digitale pot fi deosebit de vulnerabile la eforturile de spălare a informațiilor; videoclipurile falsificate (deepfakes) și imaginile (manipularea fotografiilor), de exemplu, pot crea momente mediatice și pot răspândi dezinformare. Potrivit lui Karen Kornbluh și a lui Ellen Goodman, boții, conturile false și fermele de clicuri „se prefac a fi oameni care nu sunt și creează un fals sentiment de consens”, iar platformele comerciale „concepute pentru a menține utilizatorii online pentru a li se afișa reclame, ajung să privilegieze implicarea în detrimentul adevărului sau al interesului public. Ceea ce stimulează implicarea este adesea indignarea și dezgustul, așa că acestea sunt cele pe care le recompensează algoritmul.”

Conform unui raport al NATO din 2020, actorii statali care se implică în spălarea de informații, în special Rusia, „sunt în general susținuți de capacități cibernetice care sporesc răspândirea și amplificarea informațiilor spălate, de exemplu, prin crearea de personaje false și conturi de tip „burner”, și sofisticate pentru manipularea informațiilor, de exemplu, prin distribuirea de scrisori falsificate.” Conform unui raport din 2025 al Graphika, inteligența artificială este utilizată pentru a spăla articole din mass-media de stat chineză, cum ar fi China Global Television Network (CGTN), prin intermediul diverselor site-uri de socializare, în încercarea de a deghiza originea articolelor.

Exemple Oficiali din serviciile de informații americane spun că China și Rusia au folosit spălarea de informații pentru a răspândi dezinformări în Occident despre pandemia de COVID-19 și alegerile din 2020 din Statele Unite. Efortul rusesc a inclus o rețea de conturi false pe rețelele de socializare. Propaganda rusească care folosește spălarea de informații este, de asemenea, suspectată că alimentează temerile legate de tehnologia 5G. Alianța pentru Asigurarea Democrației, un grup american care se opune eforturilor Rusiei de a submina alegerile occidentale, citează maskirovka, o doctrină militară din epoca sovietică care se traduce prin „mască” sau „mascaradă”, ca precursor al spălării informațiilor rusești. În ciuda interdicțiilor din mai multe țări, conținutul provenit de la instituțiile media de stat rusești, precum RT și Sputnik, continuă să fie spălat prin intermediul unor site-uri terțe.

Potrivit lui Brandy Zadrozny de la NBC News, mitingurile locale „Salvați Copiii” din 2020 ale susținătorilor QAnon, o teorie a conspirației de extremă dreaptă americană, au fost un exemplu de spălare de informații, deoarece QAnon a deturnat o cauză unificatoare în încercarea de a atrage o acoperire de știri televizate locale credulă.

Potrivit The Economist, Independent Online din Africa de Sud „se implică adesea în «spălarea de informații» menite să facă sentimentele să pară autohtone”, spune Herman Wasserman de la Universitatea din Cape Town . De exemplu, publică un articol al unei agenții de știri chineze despre conspirația biolaboratoarelor, apoi îi cere unui lider studențesc de stânga să scrie un articol care să-și exprime îngrijorarea cu privire la presupusele biolaboratoare. Agențiile de știri chineze folosesc acest lucru pentru a scrie despre cât de îngrijorați sunt sud-africanii, fabricând astfel o «poveste» din nimic.”

În 2023, Departamentul de Stat al Statelor Unite a acuzat guvernul chinez de spălare de informații prin utilizarea de „persoane fabricate”, cum ar fi un editorialist de opinie fictiv pe nume „Yi Fan”, pentru a prezenta narațiunile statului drept „sentiment organic”.

Expresii similare miniatura|Imagine cu un absolvent cu nas de Pinocchio. O expresie similară, „spălarea de idei ”, a descris modul în care academicienii pot promova idei non-științifice ca cunoștințe sau fapte. Un articol din 2020 a folosit sintagma „spălare de idei ” pentru a descrie plagiatul „în care ideile sunt plagiate, iar apoi plagiatul este ascuns la vedere”.

În mod similar, spălarea citărilor este un termen colocvial folosit pentru a se referi la o serie de practici, inclusiv:

Ascunderea unei autocitări prin citarea cuiva care a făcut referire la propria lucrare (autocitare ascunsă). Autocitarea individuală nu trebuie confundată cu autocitarea din reviste, cunoscută în mod obișnuit sub numele de citare coercitivă. Practicile de autocitări sunt de obicei folosite cu intenția de a crește impactul cercetării unui cercetător în ceea ce privește indicatori precum indicele h; grupuri de cercetători pot forma „ferme de citări” sau „carteluri de citări” pentru a-și promova reciproc munca. Autocitarea sau co-citarea în acest mod poate contribui, de asemenea, la spălarea de informații, deoarece sporește autoritatea aparentă a unei afirmații fără a investiga riguros sursa acesteia. Citând o serie de lucrări mai recente care, în cele din urmă, își extrag informațiile dintr-o singură sursă eronată. Aceasta poate fi dezinformare intenționată sau o lipsă accidentală de rigurozitate.

Note

Vezi și

Astroturfing Raportare circulară

Categorie:Dezinformare