Negru de Drăgășani este un soi românesc de viță-de-vie destinat producerii vinurilor roșii. A fost creat la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin încrucișarea soiurilor Negru vârtos și Saperavi. Soiul a fost înregistrat în 1993, iar în Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România pentru anul 2026 apare ca soi pentru vin, cu struguri negri și cu epoca de maturare IV–V.

Negru de Drăgășani este înregistrat în Vitis International Variety Catalogue (VIVC) cu numărul 23178. Un studiu asupra fondului de germoplasmă viticolă al României publicat în 2021 indică aceeași filiație, Negru vârtos × Saperavi, și îl include între soiurile românești destinate vinurilor roșii de calitate.

Origine și înregistrare Soiul a rezultat din programul de ameliorare a viței-de-vie desfășurat la stațiunea vitivinicolă din Drăgășani. O lucrare publicată în 2009 de cercetători ai stațiunii îi indică explicit pe Mircea Mărculescu și Mircea Vlădășel drept creatorii soiului. Aceeași origine este menționată într-un studiu oenologic din 2008, care precizează că atât Negru de Drăgășani, cât și soiul Novac au fost obținute folosind ca genitori Negru vârtos și Saperavi.

În Catalogul oficial al soiurilor pentru anul 2026, Negru de Drăgășani figurează cu anul înregistrării 1993 și anul reînscrierii 2023. Menținătorul soiului este identificat prin codul 1062, atribuit Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani.

Datele publicate de USAMV București în 2021, bazate și pe informațiile Vitis International Variety Catalogue, indică pentru Negru de Drăgășani codul VIVC 23178, boabe globuloase cu pieliță neagră și o greutate medie a bobului de aproximativ 2,4 g în colecția ampelografică studiată.

Caracteristici agrobiologice și tehnologice Un studiu publicat în 2022 în Scientific Papers. Series B, Horticulture, care sintetizează date din literatura ampelografică și cercetările efectuate în podgoria Drăgășani, indică pentru soi o perioadă de vegetație de aproximativ 180–206 zile și o producție medie de 11–15 t/ha. Strugurii sunt de mărime mijlocie, cu o greutate de aproximativ 180–200 g, iar boabele sunt mijlocii, de circa 2,0–2,5 g.

Același studiu indică o acumulare a zaharurilor de aproximativ 195–199 g/l la maturitatea deplină și încadrează soiul în epoca a V-a de maturare. Catalogul oficial din 2026 folosește o încadrare ceva mai largă, epocile IV–V; conform definițiilor catalogului, acestea corespund intervalului 1–30 septembrie.

Diferențele determinate de poziția plantației și de momentul recoltării au fost urmărite experimental la Drăgășani. Într-un studiu realizat în 2007 pe plantația Dealu Olt, probele de Negru de Drăgășani din treimea inferioară a pantei au ajuns la 197 g/l zaharuri la 6 septembrie, iar cele din treimea superioară au ajuns la 230 g/l la 24 septembrie. Rezultatele arată că valorile tehnologice nu trebuie privite ca proprietăți fixe ale soiului, ele fiind influențate de amplasament și de momentul recoltării.

Într-o analiză comparativă mai veche, realizată în centrele viticole Drăgășani, Valea Călugărească și în colecția USAMV București, Negru de Drăgășani a fost studiat alături de Novac și Merlot. Autorii au constatat pentru Negru de Drăgășani o intensitate a culorii vinului apropiată de cea a martorului Merlot și un conținut important de compuși polifenolici.

Potențial oenologic Studiile efectuate asupra soiului arată că Negru de Drăgășani poate furniza materie primă pentru vinuri roșii cu o concentrație apreciabilă de compuși fenolici și cu intensitate colorantă ridicată. În cercetarea efectuată în 2007 la Dealu Olt, vinul experimental provenit din strugurii recoltați în treimea superioară a pantei a îndeplinit parametrii prevăzuți atunci pentru categoria DOC-CMD. Rezultatul este specific lotului și condițiilor experimentale analizate și nu reprezintă o caracteristică invariabilă a tuturor vinurilor obținute din acest soi.

Un studiu publicat în volumul pe anul 2024 al Analelor Universității din Craiova descrie vinurile obținute din Negru de Drăgășani prin note de fructe negre și roșii, între care coacăze negre, mure și cireșe. În cazul maturării în lemn, autorii menționează apariția unor note de condimente, ciocolată neagră, cafea și vanilie și atribuie vinurilor un potențial de maturare.

Într-o cercetare efectuată în perioada 2021–2023 în plantațiile și laboratorul SCDVV Drăgășani, vinul de Negru de Drăgășani analizat a avut, ca valori medii, o concentrație alcoolică de 13,43% vol., o aciditate totală de 6,20 g/l exprimată în acid tartric, 2,416 g/l zaharuri și un extract sec total de 23,03 g/l.

Cultivare și utilizare vitivinicolă Negru de Drăgășani este unul dintre soiurile pentru vin luate în considerare în zonarea viticolă a podgoriei Drăgășani. Într-o evaluare publicată în 2022, a fost selectat, împreună cu Crâmpoșie selecționată și Azur, între soiurile considerate de autori ca fiind cele mai potrivite dintre cele opt varietăți analizate pentru condițiile podgoriei Drăgășani.

Utilizarea sa nu este limitată însă la denumirea de origine Drăgășani. În lista soiurilor de struguri pentru vin publicată de Comisia Europeană, Negru de Drăgășani figurează între soiurile autorizate pentru mai multe denumiri protejate din România: DOP Dealu Mare, Drăgășani, Sâmburești, Banu Mărăcine, Segarcea și Mehedinți, precum și IGP Terasele Dunării, Dealurile Olteniei și Dealurile Munteniei.

Catalogul oficial românesc din 2026 îl menține între soiurile pentru vin admise în cultură și indică SCDVV Drăgășani drept menținător al soiului.

Note

Bibliografie

Gheorghe Glăman, Liviu Dejeu, Elena Brîndușe, Adrian Șerdinescu și Marian Ion (coord.), Ampelografia României, vol. IX, Soiuri noi de viță de vie și portaltoi creați în România, Editura Ceres, București, 2018, ISBN 978-973-40-1127-8.

Legături externe

Negru de Drăgășani în Vitis International Variety Catalogue Categorie:Viticultură

Categorie:Soiuri de viță-de-vie