La Ferté-sous-Jouarre este o comună franceză situată în departamentul Seine-et-Marne, în regiunea Île-de-France.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Situată la 68 km nord-est de Paris, La Ferté-sous-Jouarre este localizată la confluența râurilor Marna și Petit Morin, la granița dintre regiunile istorice Brie și Champagne.
Comune limitrofe
Geologie și relief Altitudinea comunei variază între 50 de metri și 181 de metri pentru cel mai înalt punct, centrul târgului situându-se la o altitudine de aproximativ 63 de metri (primăria). Aceasta este clasificată în zonă de seismicitate 1, corespunzătoare unei seismicități foarte scăzute.
Climă Mai multe studii au fost realizate pentru a caracteriza tipurile climatice la care este expus teritoriul național. Zonările obținute diferă în funcție de metodele utilizate, natura și numărul parametrilor luați în considerare, eșantionarea teritorială a datelor și perioada de referință. În 2010, clima comunei este de tipul climatului oceanic degradat al câmpiilor din Centru și Nord, conform unui studiu al Centrului Național de Cercetare Științifică (CNRS) pe baza unui set de date care acoperă perioada 1971-2000. În 2020, clima predominantă este clasificată Cfb, conform clasificării Köppen-Geiger, pentru perioada 1988-2017, și anume un climat temperat cu vară răcoroasă fără sezon uscat. De asemenea, Météo-France publică în 2020 o nouă tipologie a climatelor Franței metropolitane în care comuna este expusă unui climat oceanic alterat și se află într-o zonă de tranziție între regiunile climatice „Sud-vestul bazinului parizian” și „Nord-estul bazinului parizian”. De asemenea, face parte din zona H1a în conformitate cu reglementarea de mediu 2020 pentru construcțiile noi.
Pentru perioada 1971-2000, temperatura anuală medie este de 11 °C, cu o amplitudine termică anuală de 14,4 °C. Cumulul anual mediu de precipitații este de 721 mm, cu 11,9 zile de precipitații în ianuarie și 7,9 zile în iulie. Pentru perioada 1991-2020, temperatura medie anuală observată la stația meteorologică Météo-France cea mai apropiată, situată în comuna Changis-sur-Marne la 8 km distanță, este de 11,9 °C, iar cumulul anual mediu de precipitații este de 710,1 mm.
Pentru viitor, parametrii climatici estimati pentru comună pentru anul 2050, conform diferitelor scenarii de emisii de gaze cu efect de seră, pot fi consultati pe un site dedicat publicat de Météo-France în noiembrie 2022.
Hidrografie Rețeaua hidrografică a comunei este alcătuită din cinci cursuri de apă: râul Marna, cu o lungime de 514,26 km, principalul afluent al Senei, precum și: un braț de 0,57 km; râul Petit Morin, cu o lungime de 86,33 km, afluent al Marnei pe malul stâng, precum și: un braț de 0,20 km; pârâul Montbourjean, de 2,78 km.
De asemenea, teritoriul său este traversat și de apeductul Dhuis.
Lungimea totală a cursurilor de apă de pe teritoriul comunei este de 10,05 km.
Medii naturale și biodiversitate Inventarul zonelor naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) are drept obiectiv realizarea unei acoperiri a celor mai interesante zone din punct de vedere ecologic, în principal din perspectiva îmbunătățirii cunoașterii patrimoniului natural național și a furnizării către diferiții factori de decizie a unui instrument de sprijin pentru luarea în considerare a mediului în amenajarea teritoriului.
Teritoriul comunal al localității La Ferté-sous-Jouarre include două zone naturale de interes ecologic, faunistic și floristic (ZNIEFF) de tip 2: „Rû des Effaneaux et boisements associés” (393,21 ha), care acoperă 5 comune, dintre care 1 în Paris și 4 în Seine-et-Marne; „vallée du Petit Morin de Verdelot à La Ferte-sous-Jouarre” (4 988,89 ha), care acoperă 15 comune din departament.
Urbanism Tipologie La data de 1 ianuarie 2024, La Ferté-sous-Jouarre este categorizată drept centru urban intermediar, conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri definită de INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) în 2022. Aceasta aparține unității urbane La Ferté-sous-Jouarre, o aglomerație intradepartamentală care grupează trei comune, dintre care este orașul-centru. În plus, comuna face parte din zona metropolitană a Parisului, fiind o comună din coroana acesteia. Această zonă cuprinde 1.929 de comune.
Utilizarea terenurilor Utilizarea terenurilor din comună, așa cum reiese din baza de date europeană privind ocuparea biofizică a terenurilor Corine Land Cover (CLC), se remarcă prin ponderea ridicată a teritoriilor artificializate (38,9% în 2018), în creștere față de anul 1990 (37,5%). Distribuția detaliată în anul 2018 este următoarea: zone urbanizate (38,9%), păduri (30,4%), terenuri arabile (27,1%), zone agricole heterogene (2,7%), pășuni (1%).
În paralel, Institut Paris Région, agenția de urbanism a regiunii Île-de-France, a creat un inventar digital al utilizării terenurilor din Île-de-France, numit MOS (modul de ocupare a terenului), actualizat în mod regulat de la prima sa ediție din 1982. Realizat pe baza fotografiilor aeriene, MOS distinge spațiile naturale, agricole și forestiere, dar și spațiile urbane (locuințe, infrastructuri, echipamente, activități economice etc.) după o clasificare ce poate ajunge până la 81 de categorii, diferită de cea a Corine Land Cover. Institutul pune la dispoziție, de asemenea, instrumente care permit vizualizarea prin fotografie aeriană a evoluției utilizării terenurilor din comună între 1949 și 2018.
.
Toponimie După ce s-a numit Firmitas Anculfi, localitatea a preluat denumirile de Ferté-Ausculphe, apoi Condé-la-Ferté, La Ferté-Ancoul sau La Ferté-Aucoul, ba chiar Ferté-Aucol sau La Ferté-au-Col, înainte de a primi în 1789 denumirile de La Ferté-sur-Morin, La Ferté-sur-Marne și în cele din urmă La Ferté-sous-JouarreMonografia localității La Ferté-sous-Jouarre.
Toponimul La Ferté provine din franceza veche ferté, care la rândul său derivă din latinul firmitas / firmitate și înseamnă în general „loc întărit” sau „castel fortificat”.
La Ferté-sous-Jouarre a pierdut numele întemeietorului său, o căpetenie francă numită Anculfus. Primele denumiri ale orașului fac referire la acest fondator: Ferté-Ausculphe, Ferté-Ancoul, Ferté-Aucoul și Ferté-Aucol.
Istorie Evul Mediu În secolul al XI-lea, cea mai mare parte a locuințelor era situată pe malul stâng al Marnei și forma parohia Saint-Étienne-de-Condé. Pe malul drept, așezarea s-a organizat în apropierea capelei originare a castelului, formând parohia Saint-Nicolas.
La începutul secolului al XII-lea, un azil dedicat sfântului Leonard a fost înființat la La Ferté, iar o leprozerie se afla în afara orașului.
Timpurile moderne Până la mijlocul secolului al XVI-lea, istoria localității La Ferté nu a înregistrat evenimente notabile. În acea perioadă, protestanții erau foarte numeroși, iar orașul a trecut de partea seniorului său, prințul de Condé. În aprilie 1563, în oraș s-a desfășurat un sinod, la care s-au reunit 45 de miniștri ai religiei reformate veniți din Champagne, Brie, , Vexin français și Île-de-France. În 1590, orașul a fost cucerit de trupele catolice ale lui Charles, duce de Mayenne, iar la sfârșitul aceluiași an a revenit în tabăra protestantă după ce a fost plătită o răscumpărătură de 400 de écu căpitanului care comanda trupele .
Epoca contemporană Revoluția Franceză și Imperiul La 24 iunie 1791, Ludovic al XVI-lea și familia sa, aflați în drum spre Paris după fuga la Varennes, s-au oprit la La Ferté, pe atunci situată în vestul provinciei Champagne.
După bătălia de la Saint-Dizier, în timpul campaniei din Franța, armata franceză aflată în retragere a trecut prin La Ferté la 8 februarie 1814, iar rușii, în număr de 25 000 sau 30 000, au ajuns acolo a doua zi. Aceștia au părăsit orașul la 12 februarie și au fost înfrânți în . La 15 februarie, Napoleon I s-a aflat la La Ferté cu 20 000 de oameni din garda sa și 4 000 de prizonieri. La 16 februarie, pe acolo au trecut 50 000 de francezi, după care orașul a fost liniștit până la 28 februarie, când rușii și prusacii veniți din Château-Thierry au invadat din nou La Ferté și au stabilit o tabără între La Barre și Ussy.
La 2 martie, Napoleon I a ajuns pe înălțimile din Venteuil și a înnoptat la Jouarre. Între timp, Aliații s-au îndepărtat, iar armata franceză a recucerit localitatea. La 4 martie, Napoleon și Statul său Major au traversat orașul îndreptându-se spre Château-Thierry. La 18 martie, 50 000 de francezi aflați în retragere au traversat din nou La Ferté în fața inamicului, care a ocupat orașul și suburbiile la 23 martie. De la această dată și până la abdicarea lui Napoleon, noi trupe inamice au trecut în mod continuu, iar o parte a orașului a fost jefuită.
Al Doilea Imperiu Comunitatea israelită din La Ferté-sous-Jouarre a crescut în mod semnificativ în anii 1860. Nașterea oficială a comunității a fost recunoscută în 1867.
Războiul din 1870 În timpul războiului franco-german din 1870, o mare parte a armatelor germane, îndreptându-se spre Paris la începutul , a trecut prin La Ferté, venind dinspre Châlons și Metz. Orașul a fost ocupat.
În urma anexării Alsaciei și a unei părți a Lorenei de către Germania, noi familii evreiești așkenaze s-au stabilit la La Ferté.
A Treia Republică Un lăcaș de cult evreiesc a fost amenajat improvizat într-o clădire de pe strada Saint-Nicolas. Însă imobilul s-a dovedit în curând neîncăpător. Au fost lansate subscripții pentru construcția unei sinagogi. Sinagoga din La Ferté-sous-Jouarre, în stil romano-bizantin, a fost construită în 1890 după planurile arhitectului Edmond Fauvet și realizată de antreprenorul Eugène Picard pe bulevardul Turenne nr. 28. La 21 septembrie 1891, aceasta a fost inaugurată în prezența marelui rabin al Franței, , și a primarului orașului. Rabinul Nathan Levy, aflat în funcție din 1871, a fost instalat. Anii 1880–1900 au marcat apogeul comunității evreiești din La Ferté. Populația evreiască era alcătuită atunci din negustori de vite, bâlciuri, măcelari, comercianți de țesături, încălțăminte, articole de îmbrăcăminte și confecții, precum și din șase rentieri. Ulterior, aceasta s-a orientat către profesii liberale, precum medici și notari, toți de origine așkenază. Comunitatea a scăzut ulterior ca număr, fiind atrasă spre capitală sau spre orașe mai mari, precum Meaux ori Château-Thierry.
Primul Război Mondial Orașul a fost decorat cu Crucea de Război 1914–1918 la 19 noiembrie 1920.
Al Doilea Război Mondial Din 1938 până la Bătălia Franței din mai 1940, o parte importantă a Marelui Cartier General al Armatei de Uscat a fost instalată la castelul Bondons (cabinetele generalului , adjunctul generalului Gamelin însărcinat cu frontul din Nord-Est, și ale maiorului general, generalul Bineau, adjuncții majori generali, birourile 1, 2, 3 și 4, birourile de corespondență și personal, trupele de gardă, tren și transmisiuni).
În 1940, populația israelită din canton era de mai puțin de o sută de persoane. Razia din 22 octombrie 1943 a dus la arestarea în La Ferté a 14 persoane în vârstă, dintre care 10 au fost deportate și gazate la Auschwitz. Celelalte 4 au fost deținute la Drancy și ulterior eliberate în august 1944.
Perioada postbelică După din iulie 1962, câteva familii sefarde din Africa de Nord s-au stabilit la La Ferté-sous-Jouarre, însă acestea nu au frecventat sinagoga orașului, preferând serviciile religioase sefarde ale comunității din Meaux. La La Ferté nu mai există o comunitate evreiască organizată.