Alegerile parlamentare anticipate vor avea loc în Serbia pe 25 octombrie 2026 pentru a alege membrii Adunării Naționale. Inițial programate spre decembrie 2027, președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declanșat alegeri anticipate în septembrie 2026.

Partidul Progresist Sârb (SNS) a ajuns la putere în 2012 după formarea unui guvern cu Partidul Socialist din Serbia (SPS). La alegerile parlamentare din 2023, SNS a reobținut majoritatea absolută în parlament. Proteste au fost imediat organizate după alegeri din cauza presupuselor fraude electorale. Miloš Vučević a devenit prim-ministrul Serbiei în mai 2024. Ca urmare a prăbușirii copertinei de la gara din Novi Sad în noiembrie 2024, au izbucnit proteste anticorupție conduse de studenți, între timp, în ianuarie 2025, Vučević anunțându-și demisia din funcție. A fost înlcouit de Đuro Macut în aprilie. În 2026 mai multe schimbări asupra legilor electorale au fost adoptate de Adunarea Națională.

SNS l-a nominalizat pe Vučić pentru a candida la funcția de prim-ministru și acesta conduce la alegeri o listă electorală denumită Serbia Unită. Studenții și-au anunțat participarea la alegeri sub denumirea de Lista Studențească, aceasta fiind susținută de câteva partide politice parlamentare și extraparlamentare. Ilija Srdanović conduce lista studenților.

Context O coaliție populistă, condusă de Partidul Progresist Sârb (SNS), a preluat puterea în urma alegerilor din 2012, alături de Partidul Socialist din Serbia (SPS). Aleksandar Vučić, care a deținut inițial funcția de viceprim-ministru al Serbiei, iar ulterior pe cea de prim-ministru, a fost ales președinte al Serbiei în 2017 și reales în 2022. De la preluarea puterii de către acesta, observatorii au constatat o erodare a democrației în Serbia și o alunecare către autoritarism, însoțită de un declin al libertății presei și al libertăților civile. Institutul V-Dem clasifică Serbia drept autocrație electorală încă din 2014, în timp ce Freedom House a semnalat în 2024 că SNS „a erodat drepturile politice și libertățile civile, exercitând presiuni asupra mass-mediei independente, a opoziției și a organizațiilor societății civile”. Pe de altă parte, susținătorii subliniază pragmatismul SNS și al lui Vučić, precum și creșterea economică.

Pe 17 decembrie 2023, în Serbia au avut loc alegeri parlamentare anticipate. Alegerile au fost câștigate de alianța electorală „Serbia Nu Trebuie Să Se Oprească” (SNS), care a obținut majoritatea locurilor în Adunarea Națională a Serbiei. Pe locul al doilea s-a clasat „Serbia Împotriva Violenței” (SPN), o coaliție largă a partidelor de opoziție, care a obținut în total 65 de locuri. În schimb, popularitatea alianței electorale SPS a scăzut drastic, aceasta obținând doar 18 locuri – cel mai slab rezultat al său de la alegerile parlamentare din 2007. Cu toate acestea, potrivit organizațiilor neguvernamentale și celor de monitorizare, ziua alegerilor a fost marcată de fraude și nereguli electorale, precum „trenul bulgăresc” și cumpărarea de voturi. După alegeri, au avut loc proteste până la data de 30 decembrie, organizatorii acestora – inclusiv SPN – solicitând anularea rezultatelor. Pe fondul protestelor, au izbucnit incidente violente în urma unei tentative eșuate a consilierilor din opoziție de a pătrunde în sediul Adunării Municipale din Belgrad. După câteva luni de negocieri, SNS a format un nou guvern la 2 mai, avându-l în funcția de prim-ministru pe Miloš Vučević, președintele partidului.

Protestele conduse de studenți

În urma prăbușirii copertinei gării din Novi Sad în noiembrie 2024, miniștrii Goran Vesić și Tomislav Momirović și-au anunțat demisia din funcție. Demisiile lor au fost luate act de către Adunarea Națională pe 25 noiembrie. Tot în noiembrie 2024 au început proteste anticorupție conduse de studenți, una dintre revendicări fiind publicarea documentelor referitoare la copertina gării din Novi Sad. La protestul din Piața Slavija, desfășurat pe 22 decembrie, s-a estimat că au participat 100.000 de manifestanți. O amplă serie de acțiuni de nesupunere civică, promovate sub forma unei „greve generale”, a avut loc, de asemenea, pe 24 ianuarie 2025. La ​​un protest din 15 martie, s-a estimat prezența a peste 325.000 de manifestanți.

După ce un grup de studenți a fost agresat fizic la Novi Sad, Vučević și-a anunțat demisia din funcție pe 28 ianuarie. Demisia sa a fost luată la cunoștință de Adunarea Națională pe 19 martie. Đuro Macut i-a succedat lui Vučević în funcția de prim-ministru pe 16 aprilie. Macut este al treilea politician independent nominalizat pentru funcția de prim-ministru al Serbiei. După învestirea sa, mișcarea studențească a cerut, de asemenea, organizarea unor alegeri parlamentare anticipate și a anunțat că va participa la viitoarele alegeri.

În anul 2026, protestele continuă. Cea mai amplă manifestație recentă a avut loc pe 23 mai, reunind între 180.000 și 190.000 de participanți, potrivit organizației neguvernamentale Archive of Public Gatherings.

Sistem electoral Cei 250 de membri ai Adunării Naționale sunt aleși prin sistemul reprezentării proporționale pe liste închise, într-o singură circumscripție electorală la nivel național. Alegătorii votează liste electorale care cuprind candidații desemnați de formațiunile respective. O listă electorală poate conține maximum 250 de candidați. O listă electorală poate fi depusă de un partid politic înregistrat, de o coaliție de partide politice sau de un grup de cetățeni. Pentru depunerea unei liste electorale este necesară colectarea a cel puțin 10.000 de semnături valide, cu excepția partidelor minorităților etnice, care trebuie să strângă doar 5.000 de semnături pentru a se califica pe buletinul de vot. Cel puțin 40% dintre candidații de pe listele electorale trebuie să fie femei. Lista electorală este depusă de reprezentantul sau reprezentanții desemnați în acest scop. O listă electorală poate fi respinsă provizoriu (caz în care depunătorii pot remedia deficiențele într-un interval de 48 de ore) sau respinsă definitiv, dacă persoana care a depus-o nu este autorizată să nominalizeze candidați. Buletinul de vot conține denumirea și data alegerilor, numele listelor electorale și ale reprezentanților acestora, precum și instrucțiuni privind modul de votare.

Comisia Electorală a Republicii (RIK), comisiile electorale locale și birourile secțiilor de votare supervizează alegerile. Mandatele sunt alocate folosind metoda d'Hondt, cu un prag electoral de 3% din totalul voturilor valabil exprimate, deși acest prag nu se aplică partidelor minorităților etnice. Distribuirea mandatelor se realizează prin împărțirea numărului total de voturi obținute de lista electorală care participă la repartizare la fiecare număr întreg cuprins între 1 și 250. În cazul în care două sau mai multe liste electorale obțin același coeficient pe baza căruia se atribuie un mandat, prioritate are lista electorală care a întrunit un număr mai mare de voturi. Mandatele parlamentare sunt atribuite candidaților de pe listele electorale în ordinea înscrierii acestora, începând cu primul candidat de pe listă.

Alegerile parlamentare sunt convocate de președintele Serbiei, care trebuie, de asemenea, să anunțe data acestora și să dizolve Adunarea Națională în acest proces. Pentru a vota, o persoană trebuie să fie cetățean și rezident al Serbiei și să aibă vârsta de cel puțin 18 ani. Persoanele care locuiesc în străinătate pot vota la misiunile diplomatice. Cetățenii sunt informați cu privire la alegeri cu cel puțin cinci zile înainte de desfășurarea acestora; ei primesc detalii despre ziua și ora votului, precum și despre adresa secției de votare la care se pot prezenta. Perioada de tăcere electorală începe cu două zile înainte de ziua votului și durează până la închiderea tuturor secțiilor de votare. În ziua alegerilor, alegătorii eligibili pot vota în intervalul orar 07:00 (UTC+01:00) – 20:00; totuși, dacă o secție de votare se deschide după ora 07:00, programul de vot este prelungit cu o durată egală cu cea a întârzierii înregistrate la deschidere. Alegătorii care nu se pot prezenta la secțiile de votare din motive de boală, vârstă înaintată sau invaliditate trebuie să anunțe comisia electorală între orele 07:00 și 11:00, pentru a putea vota la domiciliu în ziua alegerilor, după ora 11:00.

Data alegerilor Conform legii, următoarele alegeri parlamentare ar trebui să aibă loc până la 31 decembrie 2027. Alegerile ar putea fi programate mai devreme. În 2024, Vučić a anunțat că următoarele alegeri parlamentare și cele prezidențiale se vor desfășura în aceeași zi din 2027, devenind astfel alegeri generale. De asemenea, Vučević a confirmat că alegerile nu vor avea loc înainte de 2027. Totuși, Darko Glišić, președintele comitetului executiv al SNS, a declarat că există încă posibilitatea organizării alegerilor mai devreme, în ciuda planului guvernului de a-și duce la bun sfârșit întregul mandat de patru ani.Analistul politic Dragomir Anđelković a susținut că următoarele alegeri parlamentare vor avea loc abia după finalizarea expoziției Expo 2027 și extinderea proiectului „Belgrade Waterfront”.

În timpul protestelor anticorupție conduse de studenți, Vučić și Vučević au propus organizarea unor alegeri anticipate, ca răspuns la solicitarea opoziției de a forma un guvern de tranziție. După anunțul demisiei lui Vučević, s-a vehiculat ideea fie a organizării unor alegeri anticipate, fie a formării unui nou guvern. În martie 2025, Vučić a propus organizarea alegerilor pe 1 sau 8 iunie, în cazul în care nu s-ar fi format un nou guvern până la 18 aprilie. Totuși, la începutul lunii aprilie, Vučić l-a nominalizat pe Đuro Macut drept succesor al lui Vučević, acesta preluând funcția de prim-ministru la 16 aprilie. În decembrie 2025, Vučić a sugerat că alegerile ar putea avea loc în mai sau decembrie 2026, iar ulterior a avansat ideea organizării lor în toamna anului 2026. În august 2026, Vučić a declarat că alegerile ar putea avea loc pe 18 sau 25 octombrie; pentru ca scrutinul să se desfășoare la aceste date, Vučić trebuia să convoace alegerile până pe 3, respectiv 10 septembrie. Ulterior, Radio-Televiziunea Serbiei a anunțat că alegerile vor avea loc pe 25 octombrie. Vučić a dizolvat Adunarea Națională și a stabilit, la 9 septembrie, data alegerilor pentru 25 octombrie.

Bloomberg Adria a relatat că Vučić ia în considerare organizarea alegerilor înainte de martie 2027. În aprilie 2026, Vučić a sugerat că alegerile parlamentare ar putea avea loc până la Vidovdan (28 iunie). Ulterior, el a purtat consultări cu diverse partide politice privind alegerile anticipate, inclusiv cu Mișcarea Socialiștilor (PS), Alianța Maghiarilor din Voivodina (VMSZ), Partidul pentru Dreptate și Reconciliere (SPP), Partidul Pensionarilor Uniți din Serbia (PUPS), „Noi – Vocea Poporului” (MI–GIN), SPS, Alianța Democrată a Croaților din Voivodina, Partidul Social-Democrat din Serbia (SDPS), SNS și sindicatele unite „Sloga”. Partidele de opoziție au refuzat să participe la consultări. Aleksandar Vulin (PS), Bálint Pásztor (VMSZ) și Branko Pavlović (MI–GIN) și-au exprimat opoziția față de alegerile anticipate, în timp ce Usame Zukorlić (SPP) a declarat că partidul său este pregătit pentru alegeri anticipate. PUPS și SDPS și-au exprimat îngrijorarea cu privire la climatul politic actual, iar Vučević (SNS) a afirmat că partidul său „este întotdeauna pregătit pentru alegeri” (spremna za izbore kad god budu održani). Ulterior, Vučić a purtat consultări cu Serbia Unită (JS), Verzii Serbiei (Zeleni), Partidul Rus (RS), Partidul Popular (Narodna), Alternativa pentru Schimbare (AZP), Partidul Țărănesc Unit (USS), Mișcarea Forța Serbiei (PSS), Mișcarea de Reînnoire Sârbă (SPO) și Partidul Radical Sârb (SRS).

Condițiile alegerilor