Vladimir Țopa (n. 27 noiembrie 1929, Mărcăuți, județul Hotin, azi R. Moldova – d. 4 noiembrie 2006) a fost un fizician român, membru corespondent al Academiei Române (din 1993). A lucrat la Institutul de Fizică și Tehnologia Materialelor din Măgurele, unde a adus contribuții la studiul materialelor optice prin creștere de cristale, studii spectroscopice și opto-electrice.
Studii Vladimir Țopa a început liceul la Liceul "Aron Pumnul" din Cernăuți, continuând-ul la Liceul de Băieți din Oravița și după la Liceul mixt din Reșița. Universitatea a făcut-o la Facultatea de Matematică-Fizică din cadrul Universității București în perioada 1950-1954 la secția de Fizică, specializarea optică și spectroscopie, pe care a și absolvit-o cu diplomă de merit.
Cercetarea științifică Și-a început carierea în cercetare la Institutul de Fizică al Academiei Române ca preparator studiind spectrele difuze ale moleculei de iod. Când în anul 1956 s-a scindat institutul în Institutul de Fizică București (care devine în 1977 Institutul de Fizică și Technologia Materialelor, în prezent Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor) și în Institutul de Fizică Atomică, Țopa a rămas în primul institut ca cercetător până la pensionarea sa în 1988. În 1967 prin teza sa de doctorat Studiul absorbției și emisiei centrilor de culoare din halogenuri alcaline impurificate cu argint susținea modelul "ion Ag⁻" în poziție atomică "Ag⁻" pe care a și demonstrat-o anul următor prin măsurători de dicroism circular magnetic alături de cercetători francezi ce au confirmat atât pentru "Ag⁻" cât și prin "Cu⁻" corectitudinea modelului propus de ion negativ de metal greu în poziție anionică în cele șase tipuri de cristale de halogenuri alcaline.
Specializarea sa a continuat-o în Italia (1965) și Franța (1968-1979), iar în perioada 1977-1988 a condus Laboratorul de cristale lichide și piezoelectrice. A studiat de-a lungul carierei sale academice: relații fotochimice în medii lichide și solide, împrăștierea luminii de tip Mie, creșteri de cristale ionice și oxidice cu aplicații practice (scintilatori de radiații, rezonatoare și filtre electrice din materiale piezoelectrice cu unde de volum și de suprafață), centri de culoare, studii de optică și spectroscopie. Cercetările lui Vladimir Țopa au fost publicate fie sub semnătura sa fie în colaborare cu alți specialiști români și străini în peste 120 de lucrări științifice care au apărut în reviste naționale și internaționale de prestigiu. De asemenea a reprezentat România în comisia CAER privind creșterea de cristale, în cadrul programului "Crystal Clear, Colaboration" din CERN a fost responsabil al părții române, a avut funcția de președinte al Comisiei de materiale noi din cadrul Academiei Române, de președinte de onoare al Societății Române de Știința Materialelor - Creșteri de Cristale și al Conferințelor Internaționale ROCAM din 1995, 1997, 2000 și 2003. A primit Premiul "Constantin Miculescu" al Academiei Române pentru demonstrarea modelului Ag⁻ în poziție anionică în șase cristale de halogenuri alcaline.
Distincții Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru merite deosebite în dezvoltarea cercetării și în progresul științei și tehnologiei”, de Ziua Națională a României
Note
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – Ț
Categorie:Nașteri în 1929 Categorie:Decese în 2006 Categorie:Fizicieni români Categorie:Români basarabeni Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române