Ilie T. Popovici (n. 30 octombrie 1902, Budăi, Republica Moldova – d. 11 octombrie 1982, București) a fost un medic veterinar român, membru corespondent al Academiei Române.
Studii și carieră Ilie T. Popovici a urmat studiile universitare la Facultatea de Medicină din București, obținând titlul de doctor în anul 1929, în urma susținerii tezei: ,,Încercări de vaccinațiune asupra cărbunelui prin lichid de edeme cărbunoase”. Și-a început activitatea în laboratoare de bacteriologie veterinară din Chișinău (1929-1931), continuând-o ulterior la Iași (1931-1941). Din 1947 s-a dedicat carierei didactice la Facultatea de Medicină Veterinară din București, unde a activat până în 1968 ca profesor de clinică și patologie infecțioasă. Timp de un deceniu (1947-1957), a ocupat funcția de rector al Institutului de Zootehnie și Medicină Veterinară din București. De asemenea, începând cu anul 1949, a coordonat înființarea Institutului de Patologie și Igienă Animală din București, pe care l-a condus ca director până în 1962.
Contribuții științifice și realizări medicale Ilie T. Popovici a avut o contribuție majoră la dezvoltarea medicinei veterinare din România prin implementarea unor măsuri eficiente de combatere a bolilor transmisibile la animale. A avut un rol esențial în dezvoltarea și aplicarea vaccinurilor antiagalactic, antirabic, antiholeric, antiaftos.
Activitatea sa de cercetare s-a concentrat pe studiul și soluționarea unor probleme teoretice și practice legate de boli infecțioase grave, precum pasteurelozele, rujetul, pesta aviară, tuberculoza, boala lui Aujeszky.
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – P
Categorie:Medici veterinari români Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române Categorie:Români basarabeni Categorie:Nașteri în 1902 Categorie:Decese în 1982