miniatura|O mașină a Poliției Republicii Moldova miniatura|250x250px|Un autoturism de jandarmerie al Trupelor de Carabinieri din Moldova
Criminalitatea în Moldova a crescut după căderea Uniunii Sovietice, iar în ultimii ani s-a înregistrat o îmbunătățire considerabilă.
Criminalitate după tip
Traficul de persoane CIA menționează traficul de persoane, criminalitatea pe scară largă și activitatea economică subterană printre principalele probleme de criminalitate din Moldova. Moldova este o națiune sursă și de tranzit pentru traficul de ființe umane, în special femei și fete, destinate prostituției forțate. Raportul anual privind drepturile omului pe țară, elaborat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, evidențiază o anumită implicare a oficialilor guvernamentali și a forțelor de ordine din Republica Moldova în traficul de persoane.
E. Benjamin Skinner, în cartea sa „O crimă atât de monstruoasă”, la pagina 156, speculează că între 1991 și 2008, până la 400.000 de femei au fost traficate din Moldova.
Traficul de droguri Cultivarea ilicită a macului de opiu și a canabisului se desfășoară în Moldova, în principal pentru consum în țările CSI. Potrivit NATO, traficul de droguri în Moldova este evaluat între 200 și 250 de milioane de dolari pe an. Moldova este un punct de tranzit pentru drogurile ilegale către Europa de Vest.
Corupție Corupția din Moldova este una dintre cele mai grave probleme ale țării. În 2014, 1 miliard de dolari au dispărut din trei dintre cele mai importante bănci din Moldova.
Crimă În 2023, Moldova a avut o rată a crimelor de 2,27 la 100.000 de locuitori (78 de crime).
Similar altor foste state sovietice, Moldova a înregistrat rate ridicate ale criminalității în anii 1990, după independență, rata crimelor atingând un maxim de 11,4 la 100.000 de locuitori în 1992, precum și o valoare de 10,18 la 100.000 de locuitori în 2000, fiind de obicei în intervalul 8-9 la 100.000 de locuitori în primul deceniu de după independență.
Încălcări ale drepturilor omului Potrivit Amnesty International, cele mai frecvente încălcări ale drepturilor omului în Moldova sunt restricțiile privind libertatea de asociere, procesele nedrepte, tortura și alte rele tratamente în locurile de detenție și discriminarea împotriva minorității LGBT și a minorității rome.
Istorie Escrocheria și mafia au luat amploare și în anii 1990 și 2000. În societate au apărut grupări criminale organizate conduse de autorități criminale („hoți în lege”), care, parțial, începând cu anul 2001 au fost arestate și condamnate la perioade mari de închisoare. În 2004, președintele Vladimir Voronin a declarat război criminalității organizate în țară.
În 2015, cea mai mare rată a infracționalității rămâne a fi înregistrată în localitățile urbane și mai cu seamă în municipiul Chișinău – 173 de infracțiuni la 10 mii de locuitori, ceea ce depășește nivelul mediu pe țară de 1,6 ori. În dependență de distribuția geografică a infracționalității, se constată o concentrare mai mare în regiunea centrală și de sud, inclusiv UTA Găgăuzia (87, și respectiv 92 de infracțiuni la 10 mii locuitori). Un nivel mai scăzut al infracționalității a fost înregistrat în zona de nord.
La nivel de raion, cea mai mare rată a infracționalității s-a înregistrat în raioanele Ialoveni (106 infracțiuni la 10 mii locuitori), Cantemir (105 infracțiuni la 10 mii locuitori) și Căușeni (99 infracțiuni la 10 mii locuitori). La polul opus se află raioanele: Rîșcani (66 infracțiuni la 10 mii locuitori), Nisporeni (63 infracțiuni la 10 mii locuitori) și Fălești (54 infracțiuni la 10 mii locuitori).
Statisticile criminalității din ultimii ani Tabelul respectiv indică numărul infracțiunilor (calificate) înregistrate în perioada 2008–2024:BNS: Buletin statistic trimestrial (2/4) al Republicii Moldova BNS: Nivelul infracționalității în Republica Moldova în anul 2015 Accesat la 11/03/2016http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__12%20JUS__Justitie%20si%20infractionalitate%20indicatori%20revizuiti__JUS010/JUS010100rcl.px/table/tableViewLayout1/?rxid=9a62a0d7-86c4-45da-b7e4-fecc26003802
<small>An <small>Furturi <small>Acte deviolențăîn familie <small>Escrocherii <small>Acte dehuliganism <small>Infracțiunilegate dedroguri <small>Jafuri șitîlhării <small>Violuri <small>Vătămăriintențion.grave <small>Omoruri <small>Tîlhării <small>Total <small>num. infracț.la 10.000 loc. num. condamn.la 100.000 loc. 2008 9.642 – – 772 2.126 986 306 385 233 175 24.788 – – 2009 9.136 – – 767 1.879 1.033 264 269 240 205 25.655 – – 2010 13.646 24 1.841 955 1.794 1.204 368 416 265 185 33.402 94 – 2011 15.060 478 1.574 1.152 1.658 1.151 291 360 216 152 35.124 99 – 2012 14.294 815 1.651 1.284 1.575 1.175 360 325 223 167 36.615 103 – 2013 15.378 1.346 2.065 1.444 1.166 1.144 349 324 215 146 38.157 107 – 2014 16.729 2.283 2.068 1.614 1.288 1.127 352 320 172 125 41.783 147 202 2015 15.363 – – 1.491 1.191 1.107 303 252 177 < 40.302 143 224 2016 16.238 – – 1.699 1.153 1.210 341 250 189 < 41.921 151 229 2017 12.154 – – 1.447 1.269 944 301 196 154 < 35.581 130 231 2018 10.411 – – 1.335 1.351 847 266 208 170 < 32.035 119 213 2019 10.378 – – 1.342 1.052 743 331 199 175 < 31.657 120 212 2020 8.066 – – 1.064 895 611 254 163 169 < 26.342 100 207 2021 7.723 – – 1.105 818 582 227 152 140 < 27.159 106 205 2022 7.639 – – 1.067 925 572 249 135 136 < 26.833 108 202 2023 5.692 – – 1.031 994 424 289 134 135 < 24.001 99 195 2024 4.362 – – 1.163 1.075 384 296 128 129 < 24.599 103 198
Numărul accidentelor rutiere în anii recenți În anul 2014 au fost înregistrate 2.564 accidente rutiere, numărul acestora fiind în descreștere cu 1,6% față de anul precedent. În fiecare zi, în medie s-au produs circa 7 accidente rutiere, în urma cărora și-au pierdut viața 324 persoane, inclusiv 20 copii; paralel fiind înregistrate 3.080 de persoane traumatizate, dintre care 391 de copii.
+ <small>An Numărulaccid. rutiere Persoanedecedate dintre care,copii Persoanetraumatizate dintre care,copii 2010 2.930 452 38 3.745 586 2011 2.825 443 36 3.535 622 2012 2.713 441 44 3.510 610 2013 2.605 301 21 3.220 545 2014 2.536 324 21 3.077 399 2015 2.582 300 21 3.063 384 2016 2.479 311 15 2.929 414 2017 2.640 302 14 2.993 335 2018 2.613 274 20 3.123 366 2019 2.585 277 17 3.031 452 2020 2.005 245 15 2.265 315 2021 2.548 257 18 2.862 442 2022 2.292 217 15 2.556 405 2023 1.982 198 17 2.289 385 2024 2.014 209 8 2.375 423 2025 2.224 189 12 2.593 509 Biroul Național de Statistică
Interlopi renumiți Grigore Caramalac, alias «Bulgaru» (n. 21 martie 1965, Taraclia),https://www.interpol.int/notice/search/wanted/1999-2969 dat în căutare prin Interpol în 1998, fiind acuzat de estorcare de fonduri, banditism, tâlhării și furturi în proporții deosebit de mari. Pe parcursul a mai bine de un deceniu ani, de când a fost anunțat în căutare generală, Karamalak a fost reținut în repetate rânduri, în Rusia și Ucraina, dar de fiecare dată a rămas la libertate. Totodată, fiind căutat prin Interpol, el a reușit să participe la mai multe acțiuni publice, iar președintele Federației Ruse, Dmitri Medvedev, i-a acordat, în august 2008, cetățenie rusă.Extrădarea lui Karamalak se amână În 2014 cauza penală a ajuns ilegal în Rusia, iar instanțele de acolo l-au achitat. Dosarul a fost trimis în Federația Rusă de adjunctul procurorului general Andrei Pîntea, care ulterior a fost condamnat la trei ai de închisoare. Pîntea a recunoscut pedeplin vinovăția în trasferul ilegal a dosarului lui Caramalac în Federația Rusă. La moment Pîntea Andrei este profesor la Academia Ștefan cel Mare a MAI. Pe 31 octombrie 2016 a fost reluată urmărirea penală în cadrul dosarului pe numele lui Karamalak în baza mai multor capete de acuzare, fiind învinuit de un șir de infracțiuni comise la sfârșitul anilor 90 și până-n 2001, inclusiv șantaj, tentativă de omor intenționat și acțiuni de banditism. Petru Gîlcă, alias «Micu» (n. 17 iulie 1962, Codreanca, Strășeni) este unul dintre cei mai vechi și mai temuți lideri interlopi din Moldova, fiind prima autoritate criminală din țară încoronată drept Hoț în Lege (în 1993, la Moscova). La vârsta de 17 ani a fost condamnat la 9 ani de închisoare, iar la 35 de ani a creat brigada de racheți „Micu”, înarmată cu automate Kalașnikov, lansatoare de grenade, lunete, veste anti-glonț, măști, uniforme de polițiști și identități false. A mai avut identitățile Petru Popovici (nume anterior), Petru Sadnic (numele actual), Ion Socolov (identitate falsă). De la începutul anilor 2000 a fost de mai multe ori arestat, apoi achitat sau eliberat, după care a fugit din țară sub o altă identitate. Gruparea sa a organizat asasinarea autorităților criminale „Jeka” și „Zelionîi”.CV-ul unui «Hoț în Lege» Vladimir Moscalciuc, alias «Makena» (n. 1967). Condamnat în 2002 la 15 ani de închisoare pentru un furt în proporții deosebit de mari și în 2015 condamnat la 19 ani de închisoare pentru organizarea unei grupări criminale în penitenciar și pentru șantaj. Are o autoritate foarte mare printre condamnați, are influență în toate penitenciarele din țară și a reușit să-i facă pe cei din administrația penitenciarului să i se supună. Evghenii Grișcenco, alias „Jeka”. Asasinat în februarie 2000 de gruparea lui Micu. Valeriu Rotari, alias „Zelionîi”. Asasinat în februarie 2000 de gruparea lui Micu. Ivan Gușan, alias „Patron” Malhaz Japaridze, alias „Malhaz”. De origine georgiană, acesta a decedat în 2008 în timp ce se afla în arest la Penitenciarul nr. 13.Cererile comunicate de CtEDO Guvernului Moldovei în iunie 2010 Movsar Ibraghimov, alias „Mavsar”. Originar din Republica Cecenia și stabilit cu traiul în Chișinău la sfârșitul anilor '80, din 1992 este cetățean al Republicii Moldova. Este fostul ginere al autorității lumii interlope, Valerian Rotari, alias „Zelionîi”."Obshina", legenda care continuă Veaceslav Grigoriev, alias „Șket” (n. 1966). A fost încoronat ca „hoț” în anul 1996.Moldova criminala: "Hotii in lege" Alexei Veretco, alias „Krasavcik”. A fost omorât în aprilie 2012 într-o reglare de conturi în Codrii Orheiului.Omorul lui Krasavcik – consecință a legăturilor poliției cu lumea interlopă Serghei Ceban, alias ”Kitaeț”. În 2012 a primit coroana de „hoț în lege” la adunarea a peste 30 de interlopi din mai multe state, în orașul Atena, Grecia. Anterior, acesta, a fost condamnat la 13 ani de privațiune de libertate, pentru comiterea mai multor tâlhării. Pe 2 noiembrie 2015 a fost extrădat din Grecia în Moldova. Potrivit Interpol, "Kitaeț" conducea grupări criminale din mai multe țări din Balcani. În Moldova, el colabora cu gruparea interlopului "Makena". În Grecia, el a fost reținut pentru crearea și administrarea unei grupări criminale.Interlopul moldovean, alias "Kitaeț", extrădat din Grecia în Republica Moldova. Momentul reținerii pe aeroportUnul dintre cei mai temuți interlopi moldoveni, alias „Kitaeț”, a fost extrădat din Grecia Ion Druță, alias „Vanea Pisateli”. Condamnat în 2016 la 20 de ani de închisoare pentru un triplu omor la Ialoveni, dând indicații subalternilor să-i execute pe alți trei interlopi cu care se afla în „conflict de afaceri”.Verdict final: 20 de ani de închisoare pentru liderul interlop „Vanea Pisateli” Andrei Torcunov, alias „Andrei Turoc” sau „Turcu”. A fost reținut pe 23 octombrie 2016 în localitatea Marușkino, din regiunea Moscova, Rusia, fiind bănuit de jaf. În timpul reținerii, asupra lui a fost depistată o armă și droguri. A devenit hoț în lege în 2013, dar mai târziu i-a fost retras titlul. Ion Lozovanu, alias „Băiatu” Ion Olaraș, alias „Medvedi” Valentin Răducan, alias „Valico” Oleg Bârlădean, alias „Belîi” Lilian Chirica, alias „Lilik” Ghenadie Vechiu, alias „Cliford”Interlopul Ion Șoltoianu îl numește frate pe procuror
Referințe
Vezi și Criminalitatea în România Corupția în Republica Moldova