Vasile Gheorghiu () a fost un profesor teolog român și membru de onoare (1938) al Academiei Române. A scris numeroase lucrări cu caracter teologic. Este adesea considerat cel mai important teolog neotestamentar român.
Studii și educație A urmat studiile liceale la Suceava, între 1882 și 1890 și cele universitare, la Facultatea de Teologie din Cernăuți, între 1890 și 1894. Acesta a devenit doctor în teologie în 1897 și a continuat să se să specializeze la facultățile de Teologie Romano-Catolică și Protestantă din Viena, Bonn, Breslau (azi Wrocław), Leipzig între anii 1897-1899.
Carieră și activitatea culturală A fost hirotonit preot în 1896, iar mai târziu a fost protopresbiter (1908), arhipresbiter stavrofor (1918), mitrofor (1925).
În 1901 a devenit docent pentru studiul biblic și al Noului Testament la Facultatea de Teologie din Cernăuți. Tot aici a activat în pozițiile de profesor și decan.
S-a remarcat printr-o implicare culturală intensă în Societatea pentru Cultura și Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929) și în filiala Școlii Române din Cernăuți.
A fost membru de onoare al societăților „Academia ortodoxă", „Arboroasa", „Bucovina", „Dacia", „Junimea" și „Moldova". De asemenea, a condus publicații teologice precum „Candela" (unde a fost atât redactor cât și director), „Păstorul" și „Viitorul".
Vasile Gheorghiu s-a mai preocupat (în diferite lucrări) și de problema introducerii noului calendar:
Sf. Paști și reforma calendaristică „ortodoxă" română (1929);
Critica noilor proiecte de reformă calendaristică propuse de Societatea Națiunilor (1931); Critica proiectului de stabilizare al sărbătoririi Sf. Paști (1931); Noțiuni de cronologie calendaristică și calcul pascal (1936).
Opere Acesta a scris importante opere și studii teologice:
Sf. Apostol Paul, viața și activitatea lui (1909); Epistola lui Iuda, introducere și comentar (1911); Epistola către Romani cu introducere și comentar (în 2 volume, 1923-1924); Anul și ziua morții Domnului Iisus Hristos ( 1925); Sf. Evanghelie după Matei cu comentar (în 3 volume, 1925-1933); Introducere în sfintele cărți ale Testamentului Nou (1929); Observațiuni critice relative la textul Evangheliei după Matei (1935).
Totodată, el a mai compus o lucrare privitoare la Francmasonerie:
Francmasoneria. Originea, dezvoltarea, organizația, doctrina și tendințele ei (1935).
Note
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – G Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române: 1866-2022: dicționar, Editura Academiei Române, București, 2023
Categorie:Teologi români Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române Categorie:Oameni din Câmpulung Moldovenesc Categorie:Nașteri în 1872 Categorie:Decese în 1959 Categorie:Români bucovineni