Țările de Jos , informal Olanda, este o țară situată în Europa de Vest cu teritorii în Caraibe. Este cea mai mare dintre cele patru țări constituente ale Regatului Țărilor de Jos. (în neerlandeză: het Koninkrijk der Nederlanden).Ministerul Afacerilor Externe: Regatul ȚĂRILOR DE JOS

În Europa, Țările de Jos este formată din douăsprezece provincii, care se învecinează cu Germania la est, Belgia la sud și Marea Nordului la nord-vest, având granițe maritime în Marea Nordului cu acele țări și cu Regatul Unit. În Caraibe, este formată din trei comune speciale: insulele Bonaire, Sint Eustatius și Saba. Limba oficială a țării este neerlandeza, fiind limbă oficială secundară în provincia Friesland, iar engleza și papiamento fiind limbi oficiale secundare în Țările de Jos Caraibiene. și limburgheza sunt limbi regionale recunoscute (vorbite în est și, respectiv, sud-est), în timp ce , și idișul sunt limbi neteritoriale recunoscute.

Cele mai mari patru orașe din Țările de Jos sunt Amsterdam, Rotterdam, Haga și Utrecht. Amsterdam este cel mai populat oraș și capitala nominală a țării, timp ce la Haga se află sediul , al și al . Portul Rotterdam este cel mai aglomerat port maritim din Europa. Aeroportul Amsterdam Schiphol este cel mai aglomerat aeroport din Țările de Jos și al treilea cel mai aglomerat din Europa. Țara este membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei euro, a G10, NATO, OCDE și OMC, precum și o parte a spațiului Schengen și a Uniunii trilaterale Benelux. Ea găzduiește mai multe organizații interguvernamentale și tribunale internaționale, multe dintre acestea fiind centrate în Haga, care este, prin urmare, numită „capitala legală a lumii”.

Denumirea de Țările de Jos face referire la altitudinea sa joasă și relieful plat, doar aproximativ 50% din teritoriul său depășind deasupra nivelului mării și aproape 26% fiind sub nivelul mării. Majoritatea zonelor de sub nivelul mării, cunoscute sub numele de poldere, sunt rezultatul . În mod colocvial sau informal, Țările de Jos este denumită ocazional („Olanda”). În perioada republicană, care a început în 1588, Țările de Jos a intrat într-o eră unică de măreție politică, economică și culturală, înscriindu-se printre cele mai puternice și influente țări din Europa și din lume; această perioadă este cunoscută sub numele de Epoca de Aur Neerlandeză. În acest timp, companiile sale comerciale, Compania Neerlandeză a Indiilor de Est și Compania Neerlandeză a Indiilor de Vest, au înființat colonii și puncte comerciale în întreaga lume.

Cu o populație de 17,5 milioane de oameni, toți trăind pe o suprafață totală de aproximativ din care suprafata uscatului este de Țările de Jos este a 16-a cea mai dens populată țară din lume și a doua cea mai dens populată țară din Uniunea Europeană, cu o densitate de . Cu toate acestea, este al doilea exportator mondial de produse alimentare și agricole după valoare, datorită , climei blânde, agriculturii intensive și .

Țările de Jos este o monarhie constituțională parlamentară cu o structură unitară din 1848. Țara are o tradiție de și un istoric îndelungat de toleranță socială, a legalizat avortul, și , împreună cu menținerea unei politici liberale în materie de droguri. Țările de Jos a abolit în dreptul civil în 1870, deși nu a fost complet eliminată până când a fost aprobată o nouă constituție în 1983. Țările de Jos a permis din 1919, înainte de a deveni prima țară din lume care a legalizat căsătoria între persoane de același sex în 2001. Economia sa avansată de piață mixtă a avut al unsprezecelea cel mai mare la nivel global. Țările de Jos se clasează printre primele în lume după indicii internaționali ai libertății presei, libertății economice, dezvoltării umane și calității vieții, precum și la fericire. În 2020, s-a clasat pe locul opt în indicele de dezvoltare umană și, în 2021, pe locul cinci în .

Etimologie Istoria turbulentă a Țărilor de Jos și schimbările de putere au dus la excepțional de multe și variate nume în diferite limbi. Există diversitate chiar și în cadrul limbilor. În română, Țările de Jos se mai numesc și Olanda, care ar fi o parte a mai marii regiuni a Țărilor de Jos, în timp ce termenul „neerlandez” este folosit ca demonim și formă adjectivală.

Statul și regiunea Țărilor de Jos Regiunea mai largă numită Țările de Jos (și care cuprinde Belgia, Țările de Jos și Luxemburg) are aceeași toponimie. Numele de locuri cu Neder, Nieder, Nedre, Nether, Lage(r) sau Low(er) (în limbile germanice) și Bas, Inferior sau de Jos (în limbile romanice) sunt folosite în toată Europa pentru zonele aflate la altitudini mai mici. Ele sunt uneori folosite într-o relație deictică în raport cu o zonă mai înaltă, indicată ca de Sus, Super(ior), Up(per), Op(per), Ober, Boven, High, Haut sau Hoch. În cazul Țărilor de Jos, locația geografică a regiunii inferioare este mai mult sau mai puțin cea aflată în aval și în apropierea mării. Localizarea geografică a regiunii superioare corespunzătoare s-a schimbat însă enorm de-a lungul timpului, în funcție de locația puterii economice și militare care guverna Țările de Jos. Romanii făceau o distincție între provinciile romane din aval Germania Inferior (în prezent parte a Belgiei și Țărilor de Jos), și din amonte Germania Superior (azi parte a Germaniei). Denumirea „de Jos” pentru a se referi la regiune revine din nou la Ducatul Lotharingiei Inferioare din secolul al X-lea, care acoperea o mare parte din Țările de Jos. Dar de această dată regiunea superioară corespunzătoare este Lorena Superioară, din nordul Franței de astăzi.

, care domneau din reședința lor din Țările de Jos în secolul al XV-lea, au folosit termenul („ținuturile de aici”) pentru Țările de Jos, spre deosebire de („ținuturile de acolo") pentru patria lor inițială: Burgundia din actuala Franță central-estică. Sub , s-a dezvoltat în („ținuturile de aici jos”), o expresie deictică în relație cu alte posesiuni habsburgice precum Ungaria și Austria. Acesta a fost tradus ca în documentele oficiale neerlandeze contemporane. Din punct de vedere regional, a fost și zona dintre Meuse și Rinul inferior în Evul Mediu târziu. Zona cunoscută sub numele de (Țara de Sus) era în acest context deictic considerată a începe aproximativ la Köln.

De la mijlocul secolului al XVI-lea, denumirea de „Țările de Jos” și-a pierdut înțelesul deictic inițial. Erau probabil cele mai des folosite nume, în afară de Flandra, un pentru toată regiunea Țărilor de Jos, în special în Europa vorbitoare de limbi romanice. Războiul de Optzeci de Ani (1568–1648) a împărțit Țările de Jos într-o Republică Olandeză independentă în nord (sau , „Țările de Jos Federate”, statul precursor al Țărilor de Jos actuale) și niște Țări de Jos Meridionale controlate de Spania (latinizat , „Țările de Jos regale”, statul precursor al Belgiei). Ca regiune, Țările de Jos este o denumire care include actualele state Țările de Jos, Belgia și Luxemburg, deși în majoritatea limbilor romanice, termenul „Țările de Jos” este folosit în mod specific doar pentru țara denumită oficial astfel. Pentru regiune, se preferă mai mult termenul mai neutru și geopolitic Benelux.

Olanda În mai multe limbi, inclusiv în română, Țărilor de Jos li se mai spune, colocvial, și Olanda. Olanda propriu-zisă este însă doar o regiune din interiorul țării. Acea regiune constă din Olanda de Nord și de Sud, două dintre cele douăsprezece provincii ale statului. Anterior, ele erau o singură provincie, și înainte de aceasta, erau comitatul Olanda, o rămășiță a Regatului Frisian care s-a destrămat, și care includea și părți din actualul Utrecht. După declinul ducatului Brabantului și al comitatului Flandra, Olanda a devenit cel mai important comitat din punct de vedere economic și politic din regiunea Țărilor de Jos. Accentul pus pe Olanda în timpul formării Republicii Neerlandeze, Războiului de 80 de ani și Războaielor Anglo-Neerlandeze din secolele al XVI-lea, al XVII-lea și al XVIII-lea, a făcut ca Olanda să servească drept pentru întreaga țară. Termenul este astăzi considerat cel mult informal, și chiar incorect. Cu toate acestea, numele „Olanda” este încă folosit pe scară largă pentru echipa națională de fotbal a Țărilor de Jos, inclusiv în Țările de Jos, iar site-ul internațional pentru turism al guvernului neerlandez este „holland.com”.Netherlands Tourism "Holland vs Netherlands – Is the Netherlands the same as Holland?" În 2020, însă, guvernul neerlandez a anunțat că în viitor va comunica și va face publicitate doar sub numele de „Țările de Jos”.

Limbile În neerlandeză, numele pentru Țările de Jos, limba neerlandeză și, respectiv, cetățenii neerlandezi sunt , și, respectiv, . În mod colocvial, țara este denumită adesea Olanda chiar și de către localnici, deși într-o măsură mult mai mică în afara celor două provincii Olanda de Nord și Olanda de Sud, unde poate fi folosit chiar și ca termen peiorativ, de exemplu Hollènder (dialect) în Maastricht.

Din 1815, pluralul este folosit doar în numele oficial („Regatul Țărilor de Jos”). În multe alte limbi, inclusiv în română, se folosește pluralul în toate denumirile, cum ar fi (în germană), (în franceză), (în spaniolă) sau (în engleză). În indoneziană (limba vorbită într-o fostă colonie), țara se numește , un nume derivat din „Olanda”.

Istorie

Preistorie (înainte de 800 î.e.n.) thumb|left|upright|Figurină sculptată în lemn de stejar găsită în Willemstad (4500 î.e.n.) Preistoria zonei care este acum Țările de Jos a fost în mare parte modelată de mare și de râurile care au schimbat constant geografia câmpiei joase. Cele mai vechi urme umane (Neanderthal) au fost găsite în soluri mai înalte, lângă Maastricht, din ceea ce se crede că ar fi perioada de aproximativ acum 250.000 de ani. La sfârșitul epocii glaciare, cultura nomadă Hamburg din paleoliticul superior târziu (aproximativ 13.000–10.000 î.e.n.) vâna reni în zonă, folosind sulițe, dar de mai târziu (aproximativ 11.200–9500 î.e.n.) folosea . Din triburile mesolitice (c. 8000 î.e.n.), din lume a fost găsită în Drenthe.

Vânătorii-culegători indigeni din mezoliticul târziu din (aproximativ 5600 î.e.n.) erau legați de cultura Ertebølle din sudul Scandinaviei și era strâns legată de râurile și de apele deschise.Louwe Kooijmans, L.P., "Trijntje van de Betuweroute, Jachtkampen uit de Steentijd te Hardinxveld-Giessendam", 1998, Spiegel Historiael 33, pp. 423–428 Între 4800 și 4500 î.e.n., poporul Swifterbant a început să copieze din învecinată practica , iar între 4300 și 4000 î.e.n., și practica agriculturii.Volkskrant 24 August 2007 "Prehistoric agricultural field found in Swifterbant, 4300–4000 BC " Cultura Funnelbeaker (c. 4300–2800 î.e.n.), care este legată de cultura Swifterbant, a ridicat dolmenele, monumente funerare mari de piatră găsite în Drenthe. A existat o tranziție rapidă și lină de la cultura agricolă Funnelbeaker la cultura pastorală paneuropeană a (c. 2950 î.e.n.). În sud-vest, — care era legată de (aproximativ 2600 î.e.n.), o cultură aparent mai primitivă a vânătorilor-culegători — a supraviețuit până în perioada neolitică, până când și ea a fost înlocuită de cultura ceramicii cordate. Categorie:Pagini care utilizează imagini multiple scalate automat