Nicolae Bilețchi (n. 12 martie 1937, Oprișeni, Regatul România – d. 30 iulie 2021, Arad, România) a fost un critic și istoric literar. Este fiul Elenei (născută Haisuc) și al lui Vasile Bilețchi, țărani. A absolvit Facultatea de Filologie (secția germano-romanică) la Universitatea din Cernăuți (1959). Doctorand la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din URSS, între 1964 și 1967, și-a luat doctoratul în filologie în 1987. Este cercetător științific principal la Institutul de Istorie și Teorie Literară al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost ales membru corespondent al Academiei de Științe a Republicii Moldova (1992).
A debutat editorial cu studiul monografic Epiceskie i liriceskie elementî v moldavskoi sovetskoi dramaturgii ("Elementele epic și liric în dramaturgia sovietică moldovenească") (1972). În volumele Consemnări critice (1976) și Considerări și reconsiderări literare (1983), Bilețchi s-a afirmat ca un avizat cercetător al dramaturgiei și prozei contemporane din Republica Moldova. Plătind o vreme tribut înțelegerii literaturii prin prisma realismului socialist, Bilețchi realizează totuși exegeze serioase, în care predomină analiza psihologică a personajelor și atenția concentrată asupra procedeelor artistice. Efortul de sincronizare cu statutul criticii și istoriei literare moderne se vădește în studiul Romanul și contemporaneitatea (1984), unde Bilețchi apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt, de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică" (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris, de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului (Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu luciditate și în toată complexitatea lui procesul literar.
Premii Laureat al Premiului Prezidiului Academiei de Științe a Moldovei (1989) Medalia „Meritul Civic” (1996) Medalia „Dimitrie Cantemir” (2007) Diploma de Merit a CNAA (2012).
Note
Bibliografie
Roibu, Nicolae. La Academia de Științe a Moldovei a fost omagiat criticul literar Nicolae Bilețchi. In: Roibu, Nicolae. Dreptul la numele tău : (proză și publicistică), Chișinău, 2017, pp. 97-98. Roșca, Denis. Bilețchi Nicolae. In: Roșca, Denis. Cartea de aur a Basarabiei și a Republicii Moldova, Chișinău, Ed. Pontos, 2016, p. 63. Rusnac, Gheorghe. Bilețchi Nicolae. In: Rusnac, Gheorghe. Profesorii Universității de Stat din Moldova : 1946-2001 : Dicț. ist.-biogr., Chișinău, Ed. USM, 2001, p. 27.
Legături externe Lista membrilor Academiei de Științe a Moldovei
Categorie:Nașteri în 1937 Categorie:Decese în 2021 Categorie:Academicieni moldoveni Categorie:Români din secolul al XX-lea