Clara Haskil () a fost o pianistă evreică română, renumită pentru interpretarea repertoriului clasic și romantic și apreciată pentru concertele și înregistrările ei cu piese de Mozart, considerată ca cea mai bună interpretă a lui Mozart din epocă, și pentru interpretările din Beethoven, Schumann și Scarlatti. Concursul Internațional de Pian Clara Haskil, din Vevey, Elveția, este unul dintre cele mai remarcabile concursuri de pian din lume.
Născută în România într-o familie de evrei (de rit spaniol) români, este nevoită, în situația regimului fascist românesc, să se refugieze în 1940 în Franța de unde, din cauza persecuțiilor rasiale, în 1942 se refugiază în Elveția, la Vevey, unde a fost naturalizată elvețiancă. Din cauza legilor discriminatorii ale României acelor vremuri, Clara Haskil - cu toate că era născută în România - nu a avut dreptul, ca și alți evrei, la cetățenia română.
Cariera
Primele noțiuni de pian le primește de la mama ei. Avea talent nativ, învățând ușor după ureche. La vârsta de 5 ani cântă în fața Reginei Elisabeta a României.
La vârsta de 7 ani pleacă la Viena, unde ia lecții de pian cu Richard Robert. Face progrese rapide și în 1905 - la vârsta de 10 ani - dă primul ei recital public cu lucrări diferite din creația marilor compozitori, pe care le execută fără partitură. În același an se înscrie la Conservatorul din Paris, unde devine eleva renumitului pianist Alfred Cortot. Câștigă mai multe concursuri de interpretare dar, din nefericire, este silită să-și întrerupă activitatea pentru mai mulți ani, fiind imobilizată în ghips din cauza unei boli a coloanei vertebrale. Abia în 1921 este în măsură să reapară în public ca solistă în recitaluri de pian sau concerte orchestrale, ori însoțind muzicieni prestigioși ca George Enescu, Pablo Casals, Eugène Ysaÿe, Dinu Lipatti. Intervine o nouă întrerupere de activitate datorită unei tumori a nervului optic, care a trebuit să fie operată. Refugiată în 1940 de teama nazismului, după numeroase peregrinări datorate persecuțiilor rasiale, în 1942 reușește să părăsească și Franța și să se stabilească în Elveția, la Vevey.
Adevărata consacrare cu succese răsunătoare o cunoaște după Al Doilea Război Mondial, când Clara Haskil apare interpretând concerte de pian cu cele mai renumite orchestre, sub bagheta unor dirijori vestiți ca Leopold Stokowski sau Thomas Beecham, Sergiu Celibidache sau în duo cu celebri instrumentiști. Datorită interpretării excepționale a muzicii lui Wolfgang Amadeus Mozart este solicitată în repetate rânduri să participe la Festivalurile Muzicale din Salzburg, unde la 27 ianuarie 1956, cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea marelui compozitor, interpretează cu mult succes Concertul pentru pian și orchestră Nr. 20 în Re minor.
Contemporanii au admirat la modul superlativ arta și calitatea umană a Clarei Haskil. Când Clara se așeza la pian, "muzica se materializa venind parcă de nicăieri. Brațul ei părea să alunece peste claviatură fără atingere, ca o piatra care sare pe suprafața apei. Nimic nu parea să inceapă sau sfîrșească, totul devenea atemporal"The Perfect Clara - by Peter Feuchtwanger http://www.peter-feuchtwanger.de/english-version/clara-haskil/the-perfect-clara-haskil/index.html - Dinu Lipatti, bunul ei prieten, a descris modul ei de a cânta la pian ca "însumarea perfecțiunii pe pământ", Wilhelm Backhaus a numit arta ei "cel mai frumos lucru de pe pământ", iar Tatyana Nikolayeva a izbucnit în lacrimi când a ascultat-o prima oară. Rudolf Serkin a supranumit-o "Clara cea perfectă". Charlie Chaplin a considerat-o un geniu: "în viața mea am întâlnit trei genii: pe Clara Haskil, pe Einstein și pe Winston Churchill"Clara Haskil, un geniu din România (Evenimentul Zilei, 8.12.2008) http://www.evz.ro/detalii/stiri/clara-haskil-un-geniu-din-romania-831384.html#ixzz1uHXtwTxA EVZ.ro.
La 6 decembrie 1960, însoțită de sora ei Lili, sosită cu trenul la Bruxelles pentru un turneu de concerte, împreună cu violonistul belgian Arthur Grumiaux, se împiedică și cade pe peronul de beton al gării, suferind un grav traumatism cranian. În primele ore ale dimineții de 7 decembrie se stinge din viață, cu o lună înainte de a împlini 66 de ani. A fost înmormântată în mormântul familiei Haskil din Cimitirul Montparnasse din ParisArticol biografic: http://www.bach-cantatas.com/Bio/Haskil-Clara.htm.Spycket, Jerôme: Clara Haskil (Biografie), Berna, Hallwag 1977. ISBN 3-444-10209-7Rosenfelder, Ruth: Haskil, Clara (1895 – 1960) - Bibliography, in Jewish Encyclopedia, http://jwa.org/encyclopedia/article/haskil-clara.
Onoruri thumb|left|Placă commemorativă la Veveythumb|left|220px|Mormântul familiei Haskil, Cimitirul Montparnasse din Paris La Vevey - Elveția, orașul pe care l-a adoptat și care a adoptat-o și onorat-o și unde are loc „Concursul Internațional de Pian Clara Haskil”, o stradă îi poartă numele.
Concursul Internațional de Pian Clara Haskil Concursul Internațional de Pian Clara Haskil (în ) a fost fondat în anul 1963 în onoarea pianistei, la trei ani după deces, și are loc în anii fără soț la Vevey. Concursul, rezervat tinerilor pianiști și pianiste din lume a devenit un renumit și prestigios factor de consacrare. www.clara-haskil.ch/?page_id=112www.letemps.ch/culture/2015/08/31/concours-clara-haskil-prive-etoile-piano
Concursul are loc cu sprijinul societății de radio elvețiene, „La Radio Suisse Romande-Espace 2”, fundației Nestlé pentru artă, etc. Concertul final este retransmis la radio și TV elvețiene în cadrul prestigosului „Festival International de Muzică și Artă Lirică Montreux-Vevey”.
În anul 1995 Marele Premiu a fost câștigat de pianista română Mihaela Ursuleasa.
La concursul din anul 2007, căștigat de pianista japoneză Hisako Kawamura, pe locul al II-lea s-a situat românca Alina Elena BercuConcursul international de pian Clara-Haskil, http://www.regart.ch/clara-haskil/gabarit_frame_fr.html .
Manase Radnev și Ana Simon au scris piesa de teatru Clara si Dinu, o dramatizare a corespondenței dintre Clara Haskil si Dinu Lipatti.Clara si Dinu, adevărul.ro, 4 septembrie 2004
Note
Bibliografie Jerome Spycket, Clara Haskil, prefața de Herbert von Karajan, traducere de Adriana Moscuna și Ina Teodosiu, postfața și note de Adriana Moscuna, Bucuresti, Editura Muzicală, 1987 Wolfensberger, Rita: Clara Haskil. Mit Beiträgen von Pierre Fournier, Ferenc Fricsay, Joseph Keilberth, Rafael Kubelik, Igor Markevitch, Peter Rybar, Berna 1961 „Apropos Clara Haskil", Eike Wernhard, Hrsg. Frankfurt/Main, Neue Kritik, 1997.
Legături externe
{| class="wikitable" !www.clarahaskil.ro - Festivalul International Clara Haskil, lansat în 2014, la inițiativa pianistei Alina Azario; primul proiect de talie internațională din România ce onorează memoria excepționalei pianiste de origine română Clara Haskil ! ! ! |- | | | | |- | | | | |- | | | | |} YouTube - Mozart Piano Concerto K.466-2 Peter Feuchtwanger schildert seine erste Begegnung mit Clara Haskils Spiel Clara Haskil, in Dictionarul istoric al Elvetiei Concours International Clara Haskil, Vevey Biografie și portrete ale Clarei Haskil la Bach-Cantatas.com Clara Haskil Edition - Decca Classics - ediție amplă din anul 2010, a înregistrărilor Clarei Haskil, inclusiv fragmente audio (17 discuri) Clara Haskil la Jewish Virtual Library
Categorie:Nașteri în 1895 Categorie:Decese în 1960 Categorie:Pianiste din România Categorie:Pianiști evrei Categorie:Pianiști clasici Categorie:Pianiști elvețieni Categorie:Evrei sefarzi români Categorie:Bucureșteni Categorie:Români expatriați în Elveția Categorie:Evreice Categorie:Înmormântări în cimitirul Montparnasse Categorie:Români de origine turcă