Raionul Nisporeni este un raion din partea central-vestică a Republicii Moldova. Reședința sa este orașul Nisporeni.
Istorie Prima atestare documentară a târgului Nisporeni poartă data de 4 ianuarie 1618. La acel moment localitatea avea o populație de aproximativ 600 de locuitori, și era condus de boierul Nicolae Fărâmă, al doilea după nume, pe atunci ultim urmaș al renumitei familii boieriești Fărâmă, familie care a avut un rol foarte important pe vremea primei uniri a principatelor române (1600), fiind înrudită cu domnitorul Mihai Viteazul. Denumirea este probabil o deformare a patronimului Nistor.
Geografie Raionul Nisporeni este situat în partea centrală a Moldovei, în zona codrilor.
La nord se învecinează cu raionul Călărași, la sud cu raionul Hîncești, la vest cu raionul Ungheni și România, la est cu raionul Strășeni.
Teritoriul este cuprins între paralele 47 00` și 47 16`` lat. nordică și 28 00 și 28 00` long. estică, iar centrul geografic al orașului Nisporeni are coordonatele geografice 47 05` lat. nordică și 28 13`` long. estică, la distanțe aproximativ egale față de punctele extreme de nord și de sud ale republicii (Naslavcea – Nord și Giurgiulești Sud).
Raionul Nisporeni este situat în cadrul podișului Moldovei centrale, iar în partea de vest se mărginește cu râul Prut, care constituie granița dintre România și Republica Moldova.
Poziția fizico-geografică avantajată, relieful, clima temperat continentală blândă, solurile fertile de cernoziom au favorizat popularea și valorificarea acestui teritoriu.
Relieful este deluros fragmentat de văgăuni, ravene, ceea ce ocupă cea mai mare parte din terenurile arabile.
În apropierea satului Bălănești se află cel mai înalt deal din țară cu altitudinea de 429,50 m și care poartă același nume ca și satul - Bălănești.
Demografie
Statistici vitale Principalii indicatori demografici, 2013: Natalitatea: 732 (11,0 la 1.000 locuitori) Mortalitatea: 693 (10,4 la 1.000 locuitori) Spor natural: +39
Structura etnică Grup etnic Populație % Procentaj* Moldoveni 63.103 97,2% Țigani 1.147 1,77% Ruși 339 0,52% Ucraineni 223 0,34% Alții 112 0,18%
Administrație și politică Președintele raionului Nisporeni este Ion Diavor (PAS), ales la 12 decembrie 2023.
Componența Consiliului Raional Nisporeni (33 de consilieri), ales la 5 noiembrie 2023, este următoarea: Partid Consilieri Componență Partidul Acțiune și Solidaritate 13 Partidul Social Democrat European 11 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova 2 Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 2 Partidul Liberal Democrat din Moldova 2 Mișcarea „Respect Moldova” 1 Coaliția pentru Unitate și Bunăstare 1 Partidul Comuniștilor din Republica Moldova 1
Geologie Structura Caracteristicile tectonice și geologice ale teritoriul raionului Nisporeni, situat pe podișul Moldovei, sunt datorate structurii geologice a plăcii Moldovenești în cadrul căreia se deosebesc fundamentul cristalin de vârstă precambriană, și învelișul sedimentar alcătuit din roci de vârste diferite.
Fundamentul cristalin de la Nisporeni se află la o adâncime mai mare de 3 km și este alcătuit din roci magmatice și metamorfice de vârstă arheană și proterozoică. În decursul evoluției lor geologice îndelungate, aceste roci au suferit în repetate rânduri faze de cutare, ultrametamorfism și granitizare.
Pe fundamentul cristalin este depozitat învelișul sedimentar constituit dintr-un complex de strate de roci cu grosimea de până la 3.000 m. Straturile de roci sunt așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică.
În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: rifeuri vendiene, alcătuite din roci vulcanogene – terigene siluriene-devoniene constituite din roci terigene-kemogene cretacice, reprezentate prin roci carbonatice.
Mai puțin răspândite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vârstă cambriană, ordoviciană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc.
În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului râului Prut. Este o structură tânără, suprapusă aproape ‘în cruciș’ pe structurile tectonice mai vechi - placa Moldovenească. A luat naștere pe fundamentul precambrian –hercinic în decursul epocii miocene medii și a celei pliocene. Grosimea maximă a stratelor de roci pe teritoriul raionului este de 800 m. Depresiunea este orientată submeridional, iar structurile de grad superior care o completează sunt dispuse perpendicular pe partea ei axială. Zona depresiunii subcarpatice situată de-a lungul râului Prut, se caracterizează prin prezența a 3 șiruri de recife fosile ce au o direcție submeridională și care s-au format în părțile cel mai puternic afectate de procese tectonice.
Formațiunile geologice și condițiile paleogeografice de formare a rocilor din raionul Nisporeni.
Cele mai vechi formațiuni geologice dezvoltate pe teritoriul raionului Nisporeni sunt cele precambriene. Ele sunt prezentate printr-un complex de roci cristaline de vârstă arhaic-proterozoică (2000-1.650 mln ani) și roci mai tinere – sedimente terigene, sedimente vulcanogene și efuzive de vârstă rifeu vedniană (1.150-570 mln ani).
Complexul de roci arhaico-proterozoice alcătuiește fundamentul plăcii Moldovenești, iar complexul de roci de vârstă rifeu vendiană-stratul de jos inferior al învelișului sedimentar.
La baza profilului geologic al complexului arhaic-proterozoic se dispun gnaisuri piroxenice, amfibolice și biotit amfibolice ce au luat naștere datorită metamorfizării intense a rocilor vulcanogene bazice (vulcanite) precum și diverse tipuri de granituri care prezintă produse ale cristalizării rocilor magmatice acide.
Peste formațiunea străveche granito-gnaisică se așază un pachet de roci cu un conținut mare de calciu (piroxin-plagioclazice, diopsid-scapolit-volastonitice, marmure) care sau format prin metamorfizarea sedimentelor argilo marna-carbonatice.
În partea superioară a profilului geologic de vârstă arhaică proterozoic se dispune un pachet de roci cu un conținut mărit de alumină (gnaisuri cu granat, cardierit, biotit) cu intercalări de corpuri stratiforme de roci efuzive acide metamorfizate.
Pe suprafața fundamentului cristalin se dispune complexul de roci rifeu vendiene care se subdivide în 11 suite grupate in 3 serii ( de jos în sus) voliniana moghilov-podoliană și avdarmină.
Din aceste 3 serii doar seria moghilov-podolină este prezentă în structura geologică a raionului Nisporeni fiind alcătuite din sedimente marine (gresii, aleurolite, argilite) cu intercalări de roci vulcanogene (bentonite, tufuri, tufite). Grosimea stratelor de roci variază între 125 și 425 metri. În rocile din această serie au fost evidențiate impresiuni de organisme nevertebrate (meduzoide și urme ale activității vitale ale acestora) precum și microresturi floristice (acritarci).
La începutul paleozoicului în perioada cambriană întreg teritoriul raionului Nisporeni împreună cu teritoriul ce se desfășoară de-a lungul râului Prut era acoperită de apele mării cambriene timpurii. Aici s-au depus nisipuri și mâluri care au alcătuit ulterior un pachet de roci terigene constituit din gresii aleurolite și argile de culoare cenușie închisă și cenușie verzuie. Grosimea acestui pachet de roci atinge 270 m.
În perioadele ordoviciene și siluriene acest teritoriu suferă mișcări de coborâre în continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordoviciene și siluriene reprezentate prin gresii, șisturi argiloase, argelite, aleurite.
În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet de roci continentale.
În perioada permiană acest teritoriu a fost supus proceselor de denutație și peneplenizare.
La sfârșitul paleozoicului superior teritoriul raionului Nisporeni a fost supus unor mișcări ascendente datorită carui fapt a devenit o regiune continentală. Depozitele de vârstă paleozoică sunt străbătute de roci magmatice în care au fost constatate manifestări de minereuri de metale colorate rare și nobile (zinc, cupru, plumb, argint).
Depozitele jurasice lipsesc deoarece teritoriul raionului se dezvoltă în condiții continentale în aceasta perioadă. Depozitele cretacicului super se evidențiază prin forare la o adâncime de până la 600 m. Iar cele ale cretacicului inferior lipsesc din regiunea centrală și se găsesc doar în sudul țării.
Formațiunile cretacicului superior sînt reprezentate prin aleurite nisipuri glauconitice cu concrețiuni de fosforite, prin calcare argiloase și silicioase cu concrețiuni de silex prin cretă.
După o perioadă îndelungată de regim continental din depresiunea Mării Negre pe teritoriul Moldovei au pătruns apele marine care au ajuns în centrul și nordul Moldovei. În decursul erelor turanian, caniacian și santonian, bazinul marin cretacic s-a mărit datorită scufundării intense a depresiunii Mării Negre ceea ce a contribuit la sedimentarea in acest bazin a unor mâluri biogene fine, care au dat naștere depozitelor de cretă și calcare cretacice. Spre sfârșitul perioadei cretacice marea s-a retras de pe teritoriul Moldovei, aici stabilindu-se un regim continental, în ale cărei condiții depunerile cretacice au fost supuse timp îndelungat unor procese de spălare, alterare și dezagregare.
Cele mai răspândite depuneri de pe teritoriul raionului Nisporeni sunt depunerile cainozoice. Pe parcursul celui mai mare interval de timp al perioadei paleogene teritoriul pe care îl ocupa astăzi raionul se dezvoltă în condiții continentale. Numai în epoca paleogenului mediu marea a ocupat acest teritoriu precum și partea centrală a țării. Marea paleogenă a atins o dezvoltare maximă în epoca cocenă superioară.
La sfîrșitul perioadei paleogene Marea s-a retras treptat și aproape întreg teritoriul s-a transformat intr-o cîmpie slab fragmentată. Ca rezultat al transgresiunii marine în epoca cocenă medie s-au acumulat sedimente marine în special argilo-carbonatice de adincime mare cu un conținut mic de materiale terigene (aleurito-nisipoase). Aceste depuneri conțin cochilii de moluște, resturi fosilizate de-arici de mare, de bureți, cochilii de octracare, foraminifere mai ales de numuliți.
Depunerile neogene sunt dezvoltate pe întreg teritoriul raionului, ele ies la suprafața pe povârnișurile abrupte ale văilor și ravenelor. Sunt alcătuite din roci sedimentare de origine marină și continentală aparținând seriei miocine si celei pliocene. Grosimea lor nu depășește 750 m. Vârsta absolută a acestor depuneri este apreciată de la 16 până la 1,5 mln ani. Anume în depozitele neogene are loc dezvoltarea rețelei hidrografice și a reliefului contemporan.
La începutul neogenului în epoca miocenului inferior teritoriul raionului la fel ca și teritoriul țării se dezvoltă în condiții continentale și reprezintă o câmpie slab fragmentată.
Formarea Munților Carpați a contribuit la coborârea regiunilor limitrofe și la formarea depresiunii tectonice Precarpatice.