Gvăzdăuți, întâlnit și sub forma Văzdăuți (în ) este un sat reședință de comună în raionul Secureni din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni.

Satul este situat la o altitudine de 264 metri, în partea de sud a fostului raion Secureni, în imediata apropiere de frontiera cu Republica Moldova și localitatea Clocușna.

Istorie Localitatea Gvăzdăuți a fost menționată documentar pentru prima dată în anul 1432, când făcea parte din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Inițial s-a numit Văzdăuți. După 1711, a fost ocupată de turci, devenind parte din raiaua Hotinului a Imperiului Otoman.

Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-a alăturat Ținutului Hotin și Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) și transformându-l într-o gubernie împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la ChișinăuLucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, București, 1940), p. 563 ).

La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Gvăzdăuți (denumirea rusificată a satului Văzdăuți) făcea parte din Ocolul Nistrul de jos a Ținutului Hotin .

După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Gvăzdăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Secureni a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părți. Astfel, la 2 august 1940, a fost înființată RSS Moldovenească, iar părțile de sud (județele românești Cetatea Albă și Ismail) și de nord (județul Hotin) ale Basarabiei, precum și nordul Bucovinei și Ținutul Herța au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuți, prin alipirea părții de nord a Bucovinei cu Ținutul Herța și cu cea mai mare parte a județului Hotin din Basarabia Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, București, 2002), p.340-353.

În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți.

Începând din anul 1991, satul Gvăzdăuți face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 44 (1+39), reprezentând 2.06% din populație . În prezent, satul are 1.732 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Gvăzdăuți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.

1930: 3.023 (recensământ) 1989: 1.943 (recensământ) 2007: 1.732 (estimare)

Note

Legături externe Datele generale ale recensământului din 2001 Date detaliate privitoare la numărul românilor Românii din Cernăuți

Gvaăzdaăutți Gvaăzdaăutți, Secureni Gvaăzdaăutți, Secureni, Cernaăutți Categorie:Raionul Secureni