thumb|190px|right|Coperta broșurii Sistemul internațional de unități

Sistemul internațional de unități sau Sistemul internațional, pe scurt (SI), este un sistem de unități de măsură, aplicabil în toate domeniile fizicii și tehnicii și este forma modernă a sistemului metric (MKS). Abrevierea în toate limbile este SI (potrivit prescurtării franceze: Système international d'unités), indiferent de cum se numește sistemul într-o anumită limbăConférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 12, 1960.

Sistemul internațional conține șapte unități fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul, kelvinul, molul și candela. Aceste unități sunt neredundante din punct de vedere al domeniilor mărimilor fizice măsurate. Din cele șapte unități de măsură fundamentale se pot deriva un număr nelimitat de unități derivate, care pot acoperi tot domeniul fenomenelor fizice cunoscute. Unitățile SI derivate sunt coerente, adică la derivarea lor nu trebuie folosit niciun factor de scară. Unitățile SI pot fi folosite și împreună cu unități ale altor sisteme, însă se pierde principalul avantaj, coerența.

Sistemul Internațional este sistemul de unități de măsură legal și obligatoriu în RomâniaAcademia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964, vol. 4, p. 418 din august 1961.Lexicon de termodinamică și mașini termice, vol IV S-Z. Editura Tehnică, București, 1991. Articolul Sistem internațional (de unități de măsură), pp. 57-59. În cazuri justificate este admisă folosirea în paralel și a altor unități de măsură, adoptate prin lege .

Istoric right|thumb|150px|Coperta lucrării An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language În 1668 savantul englez John Wilkins, membru al Societății Regale în lucrarea sa An Essay Towards A Real Character and a Philosophical Language definește o lungime, un volum și o masă „universală”. Lungimea era definită drept 38 de țoli de Prusia (cca. 993,7 mm), corespunzând lungimii unui pendul cu semiperioada micilor oscilații de o secundă. Volumul era definit prin latura unui cub de lungime dată, iar masa era cea a apei de ploaie care umplea acest volum. În 1675 savantul italian Tito Livio Burattini redenumește măsura universală a lui John Wilkins metru, iar ca definiție renunță la țolul de Prusia, păstrând definiția pe baza pendulului. Lungimea astfel definită este de 993,9 mm.Tito Livio Burattini, Misura Universale, 1675 Această valoare depinde însă de accelerația gravitațională, care prezintă mici diferențe într-un loc sau altul.

thumb|200px|right|Prototipul nr. 27 al metrului, aflat la NIST (SUA). thumb|200px|right|Prototipul kilogramului (imagine virtuală generată pe calculator). Adunarea Constituantă Franceză, la propunerea lui Talleyrand se pronunță în 1790 pentru crearea unui sistem de unități de măsură stabil, uniform și simplu, iar ca unitate de bază este ales metrul lui Burattini. La obiecția că lungimea pendulului cu semiperioada de o secundă nu este aceeași peste tot, în 1793 metrul este definit provizoriu ca fiind exact a 10 000 000-a parte dintr-un sfert de meridian terestru. Cu această unitate se definesc unitățile de volum și masă, punându-se bazele sistemului metric zecimal. În același an Adunarea Națională a Franței hotărăște crearea unor etaloane pentru metru și grave, denumirea originală pentru kilogram. La 18 Germinal al anului III (7 aprilie 1795) Adunarea Națională a Franței adoptă definitiv această definiție prin decret.Istoric pe situl BIPM Termenii „gravet” (corect „milligrave”) și „grave” sunt înlocuiți cu termenii gram, respectiv kilogram. La 4 Messidor al anului VII (22 iunie 1799) etaloanele din platină ale metrului și kilogramului sunt depuse la Arhivele Naționale ale Franței, fapt considerat ca act fondator al sistemului metric.BIPM, op. cit. p.19 Sistemul metric este adoptat în Franța la 10 decembrie 1799 (o lună după lovitura de stat a lui Napoleon).

În 1812, în timpul Restaurației, sistemul metric este retras, fiind abolit complet. În 1816 Țările de Jos introduc sistemul metric, care în Franța va fi reintrodus abia după Revoluția din 3 octombrie 1830.L'introduction du système métrique dans les Pays-Bas méridionaux, în Janus, J. Mertens. Revue internationale de l'histoire des sciences et de la médecine, t.60, pp. 1–12, 1973

Începând din 1832 Gauss aplică sistemul metric în fizică. El determină câmpul magnetic terestru utilizând ca unități de măsură milimetrul, gramul și secunda, sistem de unități cunoscut ca Sistemul lui Gauss. Și alți fizicieni sunt preocupați de sistemele de unități. În jurul anilor 1860 Maxwell și Thomson se ocupă în cadrul Asociației Britanice pentru Progresul Științei ( – BAAS), fondată în 1831 de punerea la punct a unui sistem de unități de bază și derivate. Efortul lor va duce la apariția în 1874 a Sistemului CGS, ale cărui unități de măsură sunt centimetrul, gramul și secunda.

La 20 mai 1875, cu ocazia ultimei Conferințe Diplomatice a Metrului, semnată la Paris de 17 state, ia naștere Convenția Metrului, care înființează Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți (Bureau International des Poids et Mesures - BIPM), Comitetul Internațional de Măsuri și Greutăți (CIPM) și Conferința Generală de Măsuri și Greutăți (CGPM).Convention du Mètre, 1875 România aderă la Convenția Metrului în 1883.SI, op. cit. p. 14

În 1889 prima CGPM adoptă prototipuri noi pentru metru și kilogram.1-re Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 1, 1889 Numele sistemului de unități este Sistemul MKS după unitățile sale de bază: metru, kilogram și secundă.

În anii 1880 BAAS și Congresul Internațional de Electricitate, precursor al Comisiei Electrotehnice Internaționale (CEI –IEC)Vocabular internațional de termeni utilizați în metrologie, convin asupra unui sistem practic de unități, care conține și unitățile ohm, volt și amper. Fizicianul Giorgi arată în 1901 că este posibilă combinarea unităților electrice cu cele ale sistemului MKS adăugând o singură unitate electrică. Discuțiile propunerii de către Uniunea Internațională de Fizică Pură și Aplicată (IUPAP) și CEI conduc la adoptarea în 1946 de către CIPM a Sistemului MKSA, având la bază metrul, kilogramul, secunda și amperul. La toate aceste discuții participă și Comitetul Electrotehnic Român, din partea României. Propunerea unor fizicieni de adoptare a sistemului gaussian in locul sistemului MKSA este respinsă definitiv de Comisia Electrotehnică Internațională în 1932.Budeanu op. cit.

Cea de a 9-a CGPM cere BIPM în 1948 efectuarea unui studiu privind unitățile de măsură necesare în practică.Marcel Heldoorn The SIunits package (Broșura BIPM) În 1954 CGPM adoptă definitiv unitățile de bază suplimentare amper, kelvin și candelă.10-è Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 6, 1954

În 1960 cea de a 11-a CGPM de la Paris adoptă numele actual de „Sistemul internațional de unități” și abrevierea „SI”.11-è Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 12, 1960

În 1971 CGPM adoptă ultima unitate fundamentală de măsură, molul.14-è Conférence Générale des Poids et Mesures, Résolution 3, 1971

În 1995 radianul și steradianul sunt reclasificate din unități suplimentare în unități derivate.

Redefinirea din 2019 După ce metrul a fost redefinit în 1960, kilogramul a rămas singura unitate fundamentală SI bazată direct pe un artefact, prototipul internațional al kilogramului (IPK). În timpul celor de-a doua și a treia verificării periodice a prototipurilor naționale de kilogram, s-a observat o divergență semnificativă între masa IPK și toate copiile sale oficiale stocate în întreaga lume: astfel, masa copiilor a crescut semnificativ în raport cu masa IPK. Pe parcursul verificării extraordinare din 2014, continuarea divergenței nu a fost confirmată. Cu toate acestea, instabilitatea reziduală și ireductibilă a IPK-ului fizic a subminat fiabilitatea întregului sistem metric de la scară mică (atomică) până la scară mare (astrofizică).

S-a propus ca:

alături de viteza luminii, patru constante ale naturii (constanta Planck, sarcina elementară, constanta Boltzmann și numărul lui Avogadro) să fie definite cu valori exacte prototipul internațional al kilogramului să fie retras definițiile kilogramului, amperului, kelvinului și molului să fie revizuite formularea definițiilor unităților fundamentale să utilizeze în loc de unități explicite, constante explicite.

În 2015, CODATA task group on fundamental constants a anunțat termenele speciale de trimiterea datelor pentru realizarea definițiilor finale ale noilor unități de măsură. Aceste definiții au fost adoptate la a 26-a Conferință Generală de Măsuri și Greutăți (CGMP) la 16 noiembrie 2018 și au intrat în vigoare la 20 mai 2019.

Utilizare în lume right|thumb|300px|Harta statelor lumii după anul adoptării sistemului metric:verde = primele, roșu = recente, negru = neadoptat, gri = nu sunt date disponibile Actual, sistemul internațional este cel mai utilizat sistem de unități de măsură pe plan mondial. Sistemul este folosit in majoritatea țărilor lumii, la ora actuală doar Marea Britanie și încă trei țări n-au trecut încă oficial la SI: Statele Unite ale Americii, Liberia și Myanmar. Totuși, în SUA SI este larg folosit în mediile științifice.

Cu toate astea, majoritea unităților de măsură non-metrice sunt definite pe baza unităților SI. De exemplu, Institutul Național de Standarde și Tehnologii al SUA (NIST) publică tabele cu definiții ale unităților de măsură americane în funcție de cele metrice.Guide for the Use of the International System of Units (SI) / NIST Special Publication 811, National Institute of Standards and Technology / Barry N. Taylor, 1995

Unități SI fundamentale SI are șapte unități fundamentale independente, din care se obțin prin analiză dimensională toate celelalte unități, adică unitățile SI derivate. Unitățile fundamentale sunt considerate independente în măsura în care permit măsurarea mărimilor fizice independente. Unitățile fundamentale sunt dimensionale prin definiție, spre deosebire de cele derivate care pot fi adimensionale.

Pentru definirea unităților fundamentale ale SI se folosesc fenomene fizice reproductibile.

{| class="wikitable" |+ Unitățile SI fundamentaleBIPM, op. cit. p. 26SI, op. cit. p. 22 |- ! Mărime ! Simbol ! Denumire ! Simbol unitate ! Definiție, Observații |- | lungime || l || metru || m | Metrul este lungimea drumului parcurs de lumină în vid în timp de 1/299 792 458 dintr-o secundă.17-è Conférence Générale des Poids et Mesures (1983), Résolution 1SI, op. cit., p.19 |- | masă || m || kilogram || kg | Kilogramul este masa prototipului internațional al kilogramului confecționat dintr-un aliaj de platină și iridiu (90 %  - 10 %), cu o precizie de 0,0001 și care se păstrează la Biroul Internațional de Măsuri si Greutăți (BIPM) de la Sèvres - Franța.1re Conférence Générale des Poids et Mesures (1889) Din 2019: Kilogramul este definit prin fixarea valorii constantei lui Planck h la valoarea exactă de (), date fiind definițiile metrului și a secundei. Formula devine astfel . |- | timp || t || secundă || s | Secunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiației care corespunde tranziției între două niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133 la temperatura de 0 K.13-è Conférence Générale des Poids et Mesures (1967-1968), Résolution 1 |- | curent electric‡ || I || amper || A | Amperul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele, rectilinii, cu lungimea infinită și cu secțiunea circulară neglijabilă, așezate în vid, la o distanță de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forță de 2×10−7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru.Comité International des Poids et Mesures, 1946SI, op. cit., p.20Din 2019: Un curent de sarcini elementare e pe secundă.|- | temperatură termodinamică || T || kelvin || K