Liceul Teoretic "Mihai Eminescu" din Cluj-Napoca (situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 nr. 94-96) a fost înființat în 1896, drept școală civilă maghiară de fete, cu 406 eleve, din cauza normelor vremii care nu permiteau școlile mixte. După 1918, școala a fost preluată de statul român și a trecut prin mai multe transformări și mutări, devenind în 1929 Liceul de fete „Principesa Ileana”. În perioada 1940–1944 a funcționat ca școală teologică romano-catolică, iar după reforma educațională din 1948 a purtat diferite denumiri, până când în 1958 a primit numele de „Mihai Eminescu”. miniatura|303x303px|Fațada liceului văzută de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 Din 1990 a redevenit liceu teoretic, cu secții bilingve (franceză, spaniolă și portugheză), consolidându-și statutul de instituție de prestigiu în învățământul clujean. În prezent, acesta oferă cursuri liceale (clasele IX-XII) la profilul uman la specializările filologie bilingv-franceză, bilingv-spaniolă și bilingv-portugheză, dar și la profilul real la specializarea matematică-informatică.
Istoric Inițial, localul funcționa pe strada Mihail Kogălniceanu nr. 9, pe locația actualului Colegiu Național "Emil Racoviță". După Marea Unire din 1918, școala a fost preluată de statul român și a rămas școală civilă de fete până în 1923, când a devenit școală secundară gradul I și II cu 4 clase.
În septembrie 1926 localul este destinat Gimnaziului de băieți „C. Anghelescu” și Seminarului pedagogic universitar, iar școala se mută și funcționeză în localul Liceului de fete „Regina Maria” din parc, unde se află actualmente Universitatea. Școala devine, în ianuarie 1929, liceu de fete de tip C cu 7 clase, având 280-310 eleve, iar în septembrie același an se mută pe Calea Victoriei nr. 83 (astăzi Bulevardul 21 Decembre 1989), în localul propriu cumpărat din fondurile comitetului de părinți și din bani împrumutați de la Banca „Albina”. În decembrie 1929 Ministerul Învățământului plătește acest local cu 2 milioane de lei.
O serie de evenimente eveniment deosebite ce oglindesc statutul pe care îl avea școala în acea vreme sunt vizitele pe care Alteța Sa, Principesa Ileana le-a făcut școlii la 1 iunie 1929 și la 8 decembrie 1930. Ca urmare a acestor vizite, între anii 1929-1940 școala s-a numit „Principesa Ileana”.
În urma Dictatului de la Viena, în perioada 1940-1944, liceul devine școală teologică romano-catolică. La acea vreme, în partea stângă a fațadei, începe construirea unei capele și unele săli de clasă se transformă în locuințe pentru profesorii călugări. În perioada 1948-1954 se constuiește aripa stângă a localului, transformându-se în sală de clasă, iar la etaj un laborator de fizică-chimie, și în continuare, local pentru internat. Acesta ia ființă în 1948 cu 72 de eleve, iar în 1951 se amenajează dormitoare la parter, pe când etajul se afla încă în construcție. În 1952, la finalizarea etajului, internatul avea 120 de eleve, chiar dacă acesta nu era terminat în totalitate până în 1954. Ca urmare a reformei învățământului din 1948, liceul devine Școala medie nr. 2 cu X și apoi XI clase, până în 1954 când își schimbă denumirea în Școala medie mixtă nr. 9, cu clasele I-XI. În data de 7 decembrie 1958, prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale nr. 257/1957 și Ordinul nr. 144/1958, școala primește denumirea de Școala medie „Mihai Eminescu”.
Din anul 1965 devine Școala medie nr. 9 „Mihai Eminescu”, având cursuri cu și fără frecvență, dar și profil dublu: umanist și realist. Între anii 1973-1989 poartă denumirea de Școala generală „Mihai Eminescu”. În 1990 școala redevine liceu teoretic cu secție bilingvă franceză-română și secție clasică; se renunță la secția clasică în 1999 și se înființează secția bilingvă spaniolă-română.
Din 1998, sub egida Ministerului Educației Naționale, în cadrul liceului funcționează și clase postliceale de specialitate, în domeniul secretariat, stenodactilografie și operator birotică. Secția portugheză-română ia ființă în anul 2000 și se diversifică secția bilingvă franceză prin crearea unei clase de servicii administrație publică.
Dascăli Liceul Mihai Eminescu și-a dobândit renumele datorită calității învățătorilor și profesorilor care au lucrat aici. Dintre ei trebuie amintiți:
Karsai Iuliu (1918-1919) Bozac Ileana (1919-1921) Bădărcău Natalia (1921-1926) Pop Rozalia (1926-1927) Zugravu Florica (1927-1939) Pop Florica (1939-1940) Cuparencu Livia (1945-1949) Nichtburg Elisabeta (1949-1954) Culcer Ersilia (1954-1958) Nușfeleanu Ioan (1958-1963) Dărăbanțu Alexandru (1963-1968) Moțoc Teodorina (1963-1965) Arion Sanda (1966-1968) Arion Sanda (1968-1976) Lutz Iosif (1969-1973) Cârligelu Olimpia (1974-1977) Bucurescu Olga (1977-1978) Mureșan Valeria (1978-1983) Hancu Alexandru (1983-1989) Pap Monica (1989-1990) Gheorghe Costache (1990-1994) Dragomir Mariana (dir. adj. 1990-1994) Câmpean Emil (dir. adj. 1990-1994) Simon Horațiu (1994-2004) Câmpean Teodor (dir. adj. 1994-1996) Moraru Maria (dir. adj. 1994-1996) Mosuțiu Gabriela (dir. adj. 1996-1997) Pop Iulia (dir. adj. 1997-2004) Dragomir Mariana (2004-2017) Dobrescu Simona Raluca (dir adj. 2005-2010) Pop Gabriel (dir. adj. 2010-2012) Nicoară Mirela (dir. adj. 2012-2015) Ciocan Nicoleta Lili (dir. adj. 2015-prezent) Dobrescu Simona Raluca (2010-prezent)
Note
Vezi și Învățământul în Cluj-Napoca
Legături externe Site oficial al liceului
Categorie:Clădiri și structuri din Cluj-Napoca Eminescu