Mănăstirea Frăsinei este una dintre cele mai cunoscute și mai vizitate mănăstiri din România, situată în nordul Olteniei, județul Vâlcea. Biserica vechiului schit, cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezatorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, la anul 1710. Aceasta a fost reconstruită din zid, între anii 1762-1763, de către Cârstea și Damian Iovipali, frații hagii din Râmnic, împreună cu Nicoliță, fiul lui Cârstea, cu binecuvântarea Episcopului Filaret al Râmnicului. În jurul acestui schit au existat chilii, care însă nu s-au păstrat.

La anul 1787, din cauza Războiului ruso-turc, schitul a fost pustiit și a rămas părăsit până la anul 1848, când a fost refăcut de către călugărul Acachie, venit de la Sfânta mănăstire Cernica, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmașul primilor ctitori. El a închis pridvorul vechii biserici cu cărămidă, transformându-l în pronaos, și l-a zugrăvit. Tot el a refăcut vechile chilii.

Biserica veche păstrează pictura în frescă, lucrată la anul 1763, de către Teodor Zugravul, cât și pe cea din tindă, lucrată la anul 1848. Astăzi, vechea biserică este folosită ca biserică de cimitir, în jurul acesteia aflându-se mormintele duhovnicilor și ale monahilor de la Frăsinei.

Biserica actuală, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, corpul de chilii zidit împrejurul bisericii și clopotnița au fost ctitorite de Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului, între 1860-1863.

Pisania bisericii zidite de Sfântul Ierarh Calinic mărturisește următoarele:

Întru mărirea Sfintei Treimi Unuia Dumnezeu și întru cinstea Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sfântă Biserică, cu clopotniță și chilii împrejur, de smeritul Episcop al Rm-Noului Severin. D.D. Calinic Cernicanu, spre a fi locuită de părinți monahi cu viață de obște; alăturându-se de dânsul și Schitul Slătioarele, tot din acest district, prin actul Prea Sfinției Sale din anul 1860, legalizat de Prea Sfinția Sa Părintele Mitropolit D.D. Nifon Cernicanul, sub No. 2, același an, Martie 9, spre a se îngriji amândouă de singur starețul Frăsineiului. Pentru o mai bună susținere a lor din venitul proprietății lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfințit la 1863, Mai 12.

Biserica a fost pictată în ulei, de către pictorul ardelean Mișu Popp, în stilul renascentist al lui Gheorghe Tattarăscu. Pictura bisericii mari a fost spălată la anul 1968, de către pictorul Aritium Avachian. Astăzi, biserica este monument istoric.

Secularizarea averilor mănăstirești a fost una dintre marile reforme adoptate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea noului stat, înființat la anul 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească. Prin această reformă administrativă, adoptată la anul 1863, proprietățile bisericilor și mănăstirilor închinate unor locuri străine au fost trecute în proprietatea statului. Pentru admirația domnitorului Cuza față de Sfântul Ierarh Calinic, Sfânta Mănăstire Frăsinei a fost singura mânăstire din țară care nu a fost secularizată, aceasta păstrându-și terenul agricol până în zilele noastre.

Paraclisul mănăstirii, cu hramul Sfinții Trei Ierarhi, și o serie de alte zidiri au fost ctitorite de Episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noul Severin. El completează cu chilii aripa de miazăzi și de răsărit a incintei monastic. Se completează astfel lucrările edilitare sistate la 1888.

Viața monahală de la Sfânta Mănăstire Frăsinei se aseamănă cu cea de la Sfântul Munte Athos. În mânăstire nu au voie să intre femeile, pentru acestea zidindu-se special o biserică la baza muntelui. Nu se mănăncâ niciodată carne, iar slujbele țin până spre dimineața. În 1867, Sfântul Ierarh Calinic a așezat în locul în care se află astăzi biserica de jos, o piatră de legământ pe care a scris, cu litere chirilice, atât binecuvântări, pentru femeile care vor păstra acest legământ, cât și blesteme, pentru cele care vor călca hotărârea sa.

Mănăstirea a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015, având codul de clasificare .Lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2015

Istoric La intrarea în mănăstire, pe o placă din piatră, stă scris acest text, care cuprinde "Istoricul mînăstirii Frăsinei":

Interdicția de a intra femei în mănăstire miniatura|Cimitirul Mănăstirii Frăsinei, 2011 Mănăstirea Frăsinei este singura mănăstire ortodoxă din România în care nu au voie să intre persoanele de sex feminin. În perioada comunistă această interdicție a fost ridicată.Observator Special: Povestea Manastirii Frasinei, supranumita Athos-ul Romaniei | Observator.tv În august 2013, Veronica Bulai, mama Monicăi Gabor ar fi înnoptat în această mănăstire, iar a doua zi a murit.Mama Monicai Gabor a fost inmormantata la Bacau, in prezenta a aproximativ 1.000 de persoane Preoții din zonă afirmă că nicio femeie care a intrat în mănăstire nu a scăpat nepedepsită.Mănăstirea unde a înnoptat Veronica Bulai, loc blestemat pentru femei

Listă de stareți ai Mănăstirii Frăsinei Prima perioadă: Schitul Frăsinei c1710 - înainte de 1764 Ilarion înainte de 1764 - 1768 Climent 1768 - 1780 Isaia 1780 - 1845 Schitul este părăsit 1845 - 1863 Acachie A doua perioadă: Mănăstirea Frăsinei 1863 - ? Policarp Nisipeanu ? - 1898 Silvestru Ieroschimonahul 1898 - 1927 Porfirie Bucurescu 1927 - 1961 Simion Combei 1961 David Glăvan 1961 - 2016 (13.03) Neonil Ștefan Parintele Neonil Stefan, 3 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro, accesat la 11 septembrie 2013 2016-2022 Ioanichie Popescu2022-prezentOnisifor Petrescu

Note

Bibliografie

Vasile Dumitrache, Mânăstirile și schiturile României pas cu pas, București, Nemira, 2001, p. 131-134. ISBN 973-569-479-4

Legături externe

Despre Mănăstirea Frăsinei Mănăstirea Frăsinei - Foto interior/exterior și documentar video Manastirea Frasinei, 12 iunie 2012, Teodor Danalache, CrestinOrtodox.ro Manastirea Frasinei - singura manastire nesecularizata, 12 iunie 2012, Mihaela Orosanu, CrestinOrtodox.ro, sursa: Viața Vâlcii Avatonul de la Frasinei. De ce nu au voie femeile in Manastirea Frasinei?, 27 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro Mănăstirea Frăsinei , 18 ianuarie 2001, Revista Magazin Fortăreața, 13 martie 2005, Costin Anghel, Jurnalul Național Pelerin în Athosul românesc/ de Marius Vasileanu, 18 noiembrie 2011, Marius Vasileanu, Ziarul de Duminică INTERZIS FEMEILOR. În ce mănăstire din România NU AU VOIE să intre și CE RĂU LI SE ÎNTÂMPLĂ dacă intră, 18 ianuarie 2013, Roxana Roseti, Evenimentul zilei Restul este icoană, 23 septembrie 2011, Marius Vasileanu, Ziarul de Duminică Muntele interzis femeilor, 16 martie 2003, Evenimentul zilei Blestemul Manastirii Frasinei, 13 martie 2004, Jurnalul Național Memoria Bisericii în imagini: Mănăstirea Frăsinei -Athosul românesc , 16 decembrie 2009, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina Athosul românesc din pădurile de frasin , 9 mai 2010, Augustin Păunoiu, Ziarul Lumina Schitul vechi din Frasinei, 11 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro Mănăstirea Frăsinei: una dintre cele mai apreciate biserici ortodoxe din România , 14 iulie 2018, Mihai Teodorescu, Afluent

Categorie:Mănăstiri din județul Vâlcea Frăsinei, Mănăstire Categorie:Locuri de pelerinaj din România Categorie:Fondări în 1710