Ioachim Giosanu (n. 29 martie 1954, Stănița, Neamț) este un cleric român, membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 2014 arhiepiscop al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.
Biografie
Ioachim Giosanu s-a născut la 29 martie 1954 în comuna Stănița (județul Neamț), din părinți creștini ai Bisericii Ortodoxe, Neculai și Anica Giosanu. Este cel de-al treilea copil din cei opt (patru băieți și patru fete).
Despre copilăria petrecută la Stănița, P.S. Ioachim păstrează amintiri dintre cele mai variate, de la chipurile frumoase ale dascălilor și până la bisericuțele de nisip de pe malul Siretului, toate imaginile i se perindă cu nostalgie prin fața ochilor, atunci când îl ispitești cu vorba:
Între anii 1961 și 1969, a studiat la Școala generală din satul natal, Stănița. Între 1970-1971, a intrat ca frate la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț. Erau timpuri grele. Decretul 410 din 1959, promulgat de autoritățile comuniste ale vremii, izgonise din mănăstiri marea majoritate a personalului monahal care avea vârsta de până în 50 de ani. Multe mănăstiri au fost închise, altele au fost transformate în azile pentru călugării bătrâni. O astfel de soartă a avut-o Mănăstirea Sihăstria, care pe vremea aceea, era considerată un schit. Însă, prin comasarea multor călugări cu viață aleasă, acea mănăstire a devenit una dintre cele mai înfloritoare oaze de spiritualitate din monahismul românesc. Când a intrat la Sihăstria, stareț era un strănepot al lui Ion Creangă, pe nume Caliopie Creangă, din Humulești. Autoritățile l-au numit stareț tocmai pentru această prerogativă. S-a dovedit a fi foarte generos și l-a primit în mănăstire în ciuda vârstei fragede care o avea (15 ani neîmpliniți). Părintele Petroniu Tănase l-a pregătit pentru a intra la Seminarul de la Mănăstirea Neamț.
În ziua de 16 decembrie 2014, Preasfințitul Ioachim Băcăuanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului este ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, prin vot secret, în scaunul vacant de arhiepiscop al Arhiepiscopei Romanului și Bacăului, cu 35 de voturi din 45 de voturi valid exprimate.Arhiepiscopia Romanului și Bacăului
Studii
Între 1970 și 1975, a urmat cursurile Seminarului Teologic Liceal Ortodox "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamț. Între anii 1975–1976 a efectuat serviciul militar, iar după ce a absolvit cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Neamț, a fost admis la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Însă, conform legilor de atunci, cei intrați la facultate urmau să facă înaintea intrării pe băncile instituțiilor de învățământ superior, nouă luni de armată. Cum înainte cu un an s-a întâmplat ca unii dintre teologii din armată să plece la slujba de Înviere, undeva într-un sat, în anul 1975-1976, generația de viitori teologi a fost trimisă să facă armata tocmai în Oltenia, la Plenița, Dolj, departe de orice sat sau așezare cu biserici sau mănăstiri.
Între anii 1976-1980 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București. Diaconul Petre David, conferențiar suplinitor la Catedra de Îndrumări misionare și ecumenism , i-a coordonat lucrarea de licență, intitulată: Sabatul la cultele neoprotestante și poziția ortodoxă. În anul 1980 a fost tuns în monahism, pe seama Mănăstirii Bistrița, Neamț, primind numele de Ioachim. A fost primul călugăr hirotesit pe seama acelei mănăstiri după 40 de ani. L-a avut ca naș de călugărie pe Ioanichie Bălan, unchiul său. Timp de cinci ani a lucrat la Bistrița, la activitățile de restaurare la Complexul de acolo, alături de starețul Ciprian Zaharia.
La data de 1 martie 1981 a fost hirotonit ierodiacon de către mitropolitul Teoctist Arăpașu, ulterior patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. În anul 1982 a fost hirotesit arhidiacon tot de mitropolitul Teoctist Arăpașu, iar în 1985 a fost transferat la Centrul Eparhial de la Iași, unde a avut mai multe funcții: prim-arhidiacon al Catedralei mitropolitane din Iași, secretar al mitropolitului Teoctist, corector la revista „Mitropolia Moldovei și Sucevei” și econom mitropolitan.
În anul 1990 a fost numit secretar al noului mitropolit al Moldovei, Daniel Ciobotea. Nu a rămas în această funcție decât 4 luni, întrucât mitropolitul Ciobotea i-a făcut formalitățile de a pleca la studii în străinătate. La 30 decembrie 1990, la Mănăstirea Văratec, a fost hirotonit ieromonah de către mitropolitul Daniel Ciobotea. La hirotonie au slujit în sobor arhimandritul Bartolomeu Anania și stareții mănăstirilor nemțene. La răspântia dintre ani (1 ianuarie 1991), în cadrul Te-deum-ului de la miezul nopții, a fost hirotesit protosinghel.
La 7 ianuarie 1991 a plecat la studii de doctorat în Franța. Era primul călugăr român ortodox trimis la studii după Revoluția română din 1989.
A ajuns la Institutul Saint-Serge din Paris, singurul așezământ universitar ortodox din Occident, organizat de marii teologi ruși, expulzați la Revoluția bolșevică din 1917-1918. Institut privat recunoscut de autoritățile universitare franceze, de aceea a intervenit pe lângă Guvernul francez care i-a acordat o bursă guvernamentală, ce i-a înlesnit aprofundarea studiilor. S-a înscris la Sorbona pentru a-și perfecționa limba franceză. A obținut Diploma de „vorbitor de limbă franceză”. În 1992 și-a prezentat planul tezei de doctorat, care i-a fost acceptat. A lucrat cu reputații profesori de la Saint-Serge: Boris Bobrinskoy și Olivier Clément.
La data de 26 octombrie 1994, și-a susținut teza de doctorat în limba franceză, cu denumirea de La déification de l'homme d'après la pensèe du Père Dumitru Stăniloae (). Cartea a fost publicată la Editura Trinitas din Iași, în 2003, cu prilejul „Anului Stăniloae” (100 ani de la naștere și 10 de la trecerea sa la cele veșnice).
La data de 8 decembrie 1994 Sfântul Sinod (temei 8050/1994) a aprobat propunerea Arhiepiscopiei Iașilor de a promova în treapta de arhimandrit a Prea Cuv.Protos. Ioachim Giosanu, doctorand la Institutul Teologic „Saint-Serge” din Paris.Lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 8-9 decembrie 1994 în revista Biserica Ortodoxă Română, anul CXII, Nr.7-12/1994, p. 374 - Arhiepiscopia Iașilor (temei nr.8393/1994) a propus acordarea rangului de arhimandrit Prea Cuv.Protos Ioachim Giosanu, doctorand la Institutul Teologic de la Saint-Serge din Paris
La data de 15 mai 1998 a prezentat la rânduiala ipopsifierii, dimpreună cu PC Prof. Boris Bobrinskoy, decanul Facultății de Teologie Saint-Serge din Paris, pe arhimandritul Iosif Pop.Alegerea, Hirotonirea și Instalarea IPS Iosif Pop, ca Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru Europa Occidentala și Meridională, în revista Biserica Ortodoxă Româna, anul CXVI, Nr. 1-6/1998, p. 61.
La data de 21 iunie 1998, de Sărbătoarea Tuturor Sfinților Atonului, hramul Mănăstirii Bucium, după oficierea Sfintei Liturghii, a fost hirotesit arhimandrit de către Daniel Ciobotea, mitropolitul de atunci al Moldovei și Bucovinei.http://www.trinitas.ro/editura/cm/articol.php?an=1998&luna=07-08&art=24
Activitatea misionar-pastorală din Franța
În paralel cu studiile de doctorat, văzând nevoile pastoral-misionare ale ortodocșilor din regiunea pariziană, și nu numai, în timpul sejurului francez, a mai împlinit și alte activități:
a înființat prima mănăstire românească din Occident, cu hramul „Buna-Vestire” (l'Annonciation), la Rosiers,Ion Andreiță -Scrisori pariziene (Ed. Silviu Popescu,Râmnicu Vâlcea, 2000), p.314, nu departe de Fontainebleau, pe proprietatea unui mare aviator francez, Marien Chapy, fost pilot în escadrila legendarului scriitor și aviator francez Antoine de Saint-Exupéry; a reorganizat prima parohie francofonă din regiunea pariziană, de spiritualitate românească. A adaptat pentru prima oară, textul Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur în limba franceză, pe muzică bizantină românească; a organizat primele pelerinaje, de tip ortodox, la moaștele Sf. Mathurin de Larchant (secolul III) din regiunea pariziană; a participat ca membru coordonator în cadrul Societății biblice franceze la realizarea a două mari expoziții ale Bibliei la Paris; în plan economic a fost membru activ ca delegat al Fraternității Ortodoxe Franceze, în grupul de dialog ecumenic și interreligios de la Paris. A publicat în reviste de specialitate, câteva articole cu caracter ecumenic. A participat la numeroase întruniri ecumenice, una dintre cele mai importante fiind cea din anul 1998, cu prilejul Journés mondiales de la Jeunesse (în limba ), când peste un milion de tineri au fost la Paris. A făcut parte din grupul de organizare, ca delegat al Fraternitâții Ortodoxe Franceze. Atunci a avut prima întâlnire cu Papa Ioan Paul al II-lea; a coordonat, timp de un an, editarea unui periodic de limbă franceză Réjoui-toi (în limba ), unde a publicat o serie de articole cu conținut teologic. De asemenea, a publicat câteva articole în periodicele SOP și Contact. s-a ocupat de reorganizarea Arhiepiscopiei Române din Europa Occidentală și Meridională, cu sediul la Paris. Mănăstirea românească l'Annonciation a avut privilegiul să organizeze alegerea, hirotonia și întronizarea Arhiepiscopului Iosif Pop, actualul mitropolit al romănilor din Europa Occidentală și Meridională; la Rosiers, în mănăstirea românească „Buna Vestire” s-au făcut pregătirile pentru două congrese ale Fraternității Ortodoxe din Occident (cea mai mare manifestare ortodoxă din Occident, care se organizează o dată la trei ani); a cunoscut multe personalități ale culturii franceze și mondiale de origine româna: Paul Barbă Neagră (regizor), Gheorghe Zamfir (celebrul naist), R.Poghire (profesor de limba română la Sorbona), părintele Virgil Ghiorghiu, Elvira Popescu, Emil Cioran (l-a împărtășit pe patul de suferință), Duiliu Sfințescu (i-a fost duhovnic). A adus moaștele marelui Mitropolit Visarion Puiu, mitropolitul Basarabiei din exil, mort într-un sat din Bretania, și l-a reînhumat în Cimitirul Montparnasse, alături de Constantin Brâncuși, Emil Cioran, Virgil Ghiorghiu, Nae Ionescu și Eugen Ionescu. a ținut la Sorbona cinci conferințe de cunoaștere a Ortodoxiei, sub genericul L'Eglise face à la modernité, point de vu orthodoxe; între timp a dobândit și cetățenia franceză; a convertit la Ortodoxie și a confirmat în Biserica Ortodoxă aproximativ 70 de persoane venite de la alte Biserici sau religii.
Arhiereu-vicar la Roman În anul 1998 a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului cu titulatura de Ioachim Băcăuanul
La data de 1 mai 2000, a doua zi de Paști, a fost hirotonit Arhiereu al Episcopiei Romanului. În această calitate, el a îndeplinit mai multe activități pastoral-misionare, didactice, social-filantropice și administrativ-gospodărești:
a reînființat revista „Cronica Romanului” (înființata în 1924), în care a publicat câteva zeci de articole. A publicat articole, studii în diferite cotidiene și reviste de specialitate. A prefațat cărți; a fost trimis, ca delegat al Sfântului Sinod, la diferite întruniri ecumenice, simpozioane, conferințe internaționale; urmărește desfășurarea lucrărilor în peste 80 de șantiere de construcții de biserici din Eparhia Romanului. Se ocupă în mod direct de construcția celei mai mari biserici din țară: Catedrala „Înălțarea Domnului” din Bacău; coordoneaza viața mănăstirilor din Eparhia Romanului; dirijează activitatea social-filantropică în toata Eparhia Romanului, implicându-se direct în diferite programe de asistența socială;