Ion Protopopescu s-a născut la Iași la 19 septembrie 1890 și a murit la Madrid la 16 ianuarie 1966. A studiat la Școala Națională de Poduri și Șosele din București. În tinerețe, el a lucrat ca profesor la Politehnica din Timișoara și apoi a fost rector al instituției. El este decorat în războiul de întregire (1916-1918) cu ordinul Coroana României cu spade și panglica de Virtute Militară. În timpul guvernării legionare (1940-1941) a îndeplinit funcția de ministru al lucrărilor publice și comunicațiilor. În 1942 este trimis de regimul Antonescu pe frontul de răsărit ca măsură punitivă. În mai 1946 este condamnat la moarte în contumacie în procesul intentat lui Ion Antonescu. Ion Protopopescu a luptat în mișcarea de rezistență anticomunistă până în 1948 când se refugiază în occident. Devine o prezență activă în presa românească din exil. Lucrarea sa Catehism legionar, (Ed. Armatolii, Cetatea Eternă, 1976) este o apologie a modului de viață legionar.
Operă Publicații de specialitate: Curs de materiale de construcții, 1924 Curs de construcții, 1925 Curs de căi ferate, 1926 Curs de topografie, 1932 Supraînălțarea și supralărgirea în curbe, 1939 Curs de statica construcțiilor și beton armat, 1941 Problema construcțiilor ieftine, 1942 Problema locuințelor și urbanistica, 1943
Lucrări cu caracter politic Probleme de mâine în România, Ed. Cartea Pribegiei, Buenos Aires, 1952 Catehism legionar, Ed. Armatolii, Cetatea Eternă, 1976 Idealul, Ed. Dacoromania, Madrid, 1964
Referințe
Categorie:Miniștri legionari Categorie:Persoane condamnate în contumacie Categorie:Români condamnați la moarte
Categorie:Nașteri în 1890 Categorie:Decese în 1966 Categorie:Ieșeni Categorie:Români expatriați în Spania Categorie:Legionari Categorie:Decese în Madrid