Comăna de Jos (în , în , în dialectul săsesc Komondjen) este satul de reședință al comunei Comăna din județul Brașov, Transilvania, România. Localitatea este amplasată în unitatea de relief denumită Culoarul Comăna la poalele versantului vestic al Perșanilor centrali.

Date generale Localitatea Comăna de Jos este situată pe malul stâng al râului Olt, pe cursul lui mijlociu, la poalele Munților Perșani. Versantul vestic al Munților Perșani este deosebit de pitoresc, populat de animale sălbatice și cu valoare cinegetică, numeroase vânători avand loc chiar și în prezent. Comăna de Jos află situată la mijlocul distanței dintre Șercaia și Hoghiz pe DN1S.Hotărârea de Guvern nr. 257/2014 La nord se învecinează cu satul Cuciulata, la est cu Comăna de Sus, la vest cu Crihalma iar la sud cu Veneția de Jos.

Culoarul Comăna – se desfășoară pe o lungime de 30 km între munții Perșani și marginea sud-estică a Podișului Târnavelor. Este drenat de Olt, având orientare pe direcție NE-SV și are o lățime de 4–10 km cu luncă și terase larg dezvoltate pe malul stâng al Oltului.

Pescuitul, se poate face pe râul Olt, canalele aferente acestuia precum și pe Râul Comana.

Istoric left|thumb|350px|Comana de Jos și Districtul Făgăraș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Pe teritoriul actual al localitații Comăna de Jos s-au descoperit cateva așezări umane, ce atestă existența timpurie a populației pe aceste locuri: așezare din epoca bronzului mijlociu, așezare ce dateză din secolul 2 îHR - 1 dHr La Tène (Gruiul Văcarului), așezare Hallstatt, o așezare de secol VIII-IX și alta de secol XI-XIII, epoca medievală timpurie. La Comăna de Jos au fost cercetate locuințe săpate în sol la diferite adâncimi, fiind dezvelite 14 bordeie și 18 semibordeieGlodariu, Costea, Ciupea 1980, p. 70., cu planimetrie diversă, cu instalații de foc constând în cuptoare de piatră și de lutGlodariu, Costea, Ciupea 1980, pp. 83-85.. De asemenea, s-a constatat și existenta instalațiilor de foc amenajate în aer liber (vetre de foc)Glodariu, Costea, Ciupea 1980, pp. 85-86.

Este locul în care s-a născut Ștefan Mailat, cel ce avea să ajungă principe al Transilvaniei. Comăna se află situată în Țara Făgărașului, având o deosebită importanță pentru această regiune, de aici făcându-se administrarea părții de est a țării în Evul Mediu. Satele care intrau în jurisdicția acestui subcentru erau: Comăna de Sus, Veneția de Jos, Veneția de Sus, Crihalma, Ticușu Nou, Cuciulata și Lupșa.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea unei conscripțiuniRecensământ în Ardeal, în localitatea Comăna de Jos erau recenzate 34 de familii. Cu alte cuvinte, în Comăna de Jos a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau recenzați doi preoți greco-catolici, ambii având prenumele Iuon. La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică și o casă parohială.Augustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, p. 408. Denumirea satului era redată în limba maghiară: Alsó-Komana, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari.Augustin Bunea, (1900), p. 303. Din punct de vedere bisericesc, Comăna de Jos a anului 1733 ținea de protopopiatul aflat în localitatea vecină, Veneția de JosAugustin Bunea, (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Blaj, p. 408.Archidiaconatus Venecziensis. De asemenea, în conscripția din 1733 se precizează și faptul că de pe fânețele parohiei greco-catolice din localitatea Comăna de Jos se strângeau 11 care de fân.

În perioada interbelică și până la reforma administrativă din 6 septembrie 1950 Comăna de Jos a făcut parte din Județul Făgăraș care avea reședința în orașul Făgăraș.

Din anul 1950, când împărțirea administrativ-teritorială în județe a României a fost înlocuită, după model sovietic, cu împărțirea în raioane și regiuni, și până la reforma administrativă din 1968, Comăna de Jos a făcut parte din raionul Făgăraș, regiunea Brașov. Între anii 1950 - 1960, regiunea Brașov a purtat denumirea de regiunea Stalin, având centrul de reședință Orașul Stalin, azi Brașov.

Demografie Localitatea avea o populație de 986 locuitori (în anul 2002), dintre care români 71,2%, rromi 27,8%, alte naționalități 1%.

De-a lungul timpului populația localitații a oscilat in jurul numarului de 1000 de locuitori astfel:

Recensământ Comăna de jos Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRromiAlte etnii 1800 1.199 1850 1.156 1.126

30 1880 1.070 987 59 1 23 1890 984 874 97 2 11 1900 1.074 963 89 14 8 1910 1.065 933 97 8 27 1920 1.170 1.134 29

7 1930 1.186 1.025 8 141 1941 939 762 5 172 1956 999 1966 1.009 953 1 55 1977 995 880 7 2 106 1992 1.020 548 3 1 468 2002 986 709 2

275 2011996

Religie

Situația confesională în 2002 era următoarea: din cei 986 locuitori, 833 erau ortodocși, 113 greco-catolici și 29 penticostali.

Monumente istorice

Fișier:Biserici-icon.gifBiserica greco-catolică Cuvioasa Paraschiva,sec. XVII, strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva”

Biserica Greco-Catolică cu hramul Cuvioasa Paraschiva din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar, pot fi datate intre 1630 - 1650 fiind tipice pentru această perioadă de construcție a bisericilor românești din Transilvania. Argumente istorice probează această datare. In jurul anului 1645 biserica era deja ridicată întrucât Matei Basarab domnul Țării Românești, în cadrul politicii sale de sprijinire a ortodoxismului românesc (la acea data biserica fiind ortodoxă) din Transil­vania donează cărți bisericești odoare și odăjdiile indispensabile serviciului religios.Ștefan Meteș „Istoria bisericilor românești din Transilvania” vol. I. p. 355, Sibiu 1935 și C. Stan - „Școala poporană din Făgăraș și de pe Târnave” I, Sibiu, p. 208, 1928) Bolțile naosului și pronaosului tot așa ca și a altarului din biserica Comăna de Jos urmează fidel „croiala” bolților din bisericile de lemn. Aceste asemănări duc la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului de lemn, fiindcă nu cunoșteau încă biserici răsăritene de zid, care să le fi servit de model.

Pentru aceste considerații, socotim că biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din Comăna de Jos are o vechime apreciabilă, fiind mult mai veche decât alte biserici de zid din Țara Oltului. În altar, pe o grindă de stejar care ține catapeteasma, se vede o însemnare de meșter din care s-ar putea citi cu aproximație: leat # 3PNA ( sau A, 7151 sau 7154 ), ceea ce ar însemna 1643 sau 1646. Cercetătorii presupun că citirea corectă ar fi de 7151, făcându-ne să înțelegem că anul 1643 este un termen „ante quen” de zidire a lăcașului.

În funcție de planimetria monumentului se consideră că zidirea acestei sfinte biserici poate coborî în timp, de la acest an, cu mai mult de un veac (secolul al XVI-lea, cca. 1500 - 1525)

Fișier:Biserici-icon.gifBiserica ortodoxă Sfântul Nicolae, sec. XVIII, strada Principală, nr. 1 BV-II-m-B-11648(Cod RAN: 40866.11) Parohia COMĂNA DE JOS - „Sf. Nicolae” - Pr. Petrica Ion-Alexandru

Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” din Comăna de Jos se află în partea stângă a șoselei ce duce de la Rupea la Făgăraș, la capătul satului. După ce biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” a fost preluată și dată credincioșilor trecuți la greco-catolicism, aflăm din conscripția publicată de Virgil Ciobanu sub titlul „Statistica românilor din Ardeal” făcută de Administrația Austriacă în anul 1760-1762, copiată din arhiva de război din Viena,Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj, III., 1924-1925 că locuitorii comunei Comăna de Jos, în majoritate ortodocși nu aveau biserică. După această dată nu se cunoaște data când ortodocșii și-au zidit biserică.În protocolul cununaților se știe și se amintește că biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” exista în anul 1806, având ca preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare și cu trei cupole interioare la pronaos, naos și altar, deși condițiile de lucru erau grele. Construcția este din piatră brută și zidărie de cărămidă, cu bolți și calote semisferice peste pronaos și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Catapeteasma a fost inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici.

Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01)

Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.01(Cod RAN: 40866.01.06)

Fortificație,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. XI - XIII, Epoca medievală timpurie BV-I-m-B-11268.02(Cod RAN: 40866.01.07)

Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Hallstatt A - B BV-I-m-B-11268.03(Cod RAN: 40866.01.02)

Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. II a. Chr. - I p. Chr., Latène BV-I-m-B-11268.04(Cod RAN: 40866.01.03)

Așezare, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, Epoca bronzului mijlociu, BV-I-m-B-11268.05(Cod RAN: 40866.01.01)

Activități În prezent, activitățile care se desfășoară aici sunt cu preponderență agricole și de servicii. În localitate se află o școala primară și, în aceeași incintă, o școală de arte și meserii.

Exploatări forestiere și de bazalt.

În prezent se ia în considerare reactivarea carierei de bazalt de pe valea Comănii, construirea centralei hidroelectrice Făgăraș, al cărei lac de acumulare s-ar întinde până la Hoghiz, și chiar se ia în discutie construirea unei centrale nucleare. În continuare, se redă citatul din „Curierul Național”: În paralel, au fost evaluate 102 amplasamente potențiale pentru construcția noii centrale nucleare, în principal din Transilvania (73 locații în bazinele râurilor Olt, Mureș și Someș), dar și din Moldova (bazinul râului Bistrița, 18 locații) și Dobrogea (bazinul Dunării în amonte de Cernavodă, 11 locații).Printre localitățile studiate s-au numărat Hârșova, Drobeta Turnu Severin, Babadag, Tulcea, Murighiol (Dobrogea), Fălticeni, Piatra Neamț, Bacău, Dumbrava Roșie, Ruginoasa (Moldova), Cluj, Jucu de Sus, Iernut, Simeria, Turda, Dej (Transilvania Nord, Valea Someșului), Lipova, Teiuș, Vințu de Jos (Transilvania Centru, Valea Mureșului), Comana, Veneția, Sâmbăta, Bogata, Tălmaciu, Porumbacu de Sus (Transilvania Sud, Valea Oltului).Noua centrală nucleară nu va mai folosi tehnologie CANDU Eveniment - Afrodita Cicovschi

Obiective turistice thumb|right|Comăna de Jos Fișier:Muzeu-icon.gifMuzeul sătesc își așteaptă vizitatorii pentru a le aminti bogația civilizației rurale din Comăna și Țara Făgărașului.

Fișier:Cetate-icon.gifCetatea Comăna, situată la 15 km în amonte de Comăna de Jos, pe valea cu același nume, a fost construită în secolele XII-XIII de comunitatea locală pe vârful Cetățeaua din Munții Perșani, la 814 m altitudine. Este de fapt mau mult un avanpost, suprafața construită (ruine) cuprinzând două locuințe săpate în stâncă, un zid de incintă, un val de pământ și un șanț de apărare.

Festivalul Tradițiilor și obiceiurilor de iarnă,(2 ianuarie) Comăna de Jos. Organizator: Primăria Comăna.