Beauvais este o comună franceză, reședința prefectorală a departamentului Oise, în regiunea Hauts-de-France.
Aceasta se află pe platoul Picard, la nord de Bazinul parizian și pe malurile râului Thérain , afluent al Oise.
Ea a dat numele său ținutului tradițional Beauvaisis, care este istoric un ținut din Picardia, al cărui oraș principal este. Sub Vechiul Regim, episcopul-conte de Beauvais se număra printre cei Doisprezece pairs primordiali ai Franței.
Fuziunea comunelor desfășurată la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, care a permis reconstrucția și urbanizarea platourilor, a consolidat Beauvais în dinamica sa demografică pozitivă. Astfel, conform ultimului recensământ din 2021, Beauvais era comuna cea mai populată din departamentul Oise și a opta la nivel regional, având 56.677 de locuitori. Unitatea urbană al cărei oraș central este, unitatea urbană Beauvais, este a treia din departament ca număr de locuitori, după cele din Creil și Compiègne.
Orașul este celebru pentru Catedrala din Beauvais, monument neterminat de arhitectură gotică. Lăcașul nu are navă, dar are cel mai înalt cor gotic din lume, tipic apogeului acestui stil în Franța. Majoritatea operelor din catedrală datează din secolul al XVII-lea.
Geografie [{ "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1075351", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}, { "type": "ExternalData", "service": "geoline", "ids": "Q1344620", "properties": { "fill": "#fc3", "stroke": "#ac6600" }}]
Localizare Beauvais este o comună urbană situată în vestul departamentului Oise și în sud-vestul regiunii administrative Hauts-de-France. Înainte de reforma teritorială din 2015, făcea parte din vechea regiune administrativă Picardia. În linie dreaptă, se află la 150 km sud de Lille , capitala administrativă a regiunii Hauts-de-France, la 53 km sud de Amiens , capitala administrativă a fostei regiuni Picardia, la 54 km vest de Compiègne , al doilea oraș ca mărime din departamentul Oise, și la 68 km nord de Paris, capitala Franței .
Oraș de dimensiune medie, cu peste 50.000 de locuitori, Beauvais este orașul-centru al zonei sale urbane și al zonei sale metropolitane, care cuprinde 162 de comune .
Comune limitrofe Comunele limitrofe sunt Troissereux, Allonne, Fouquenies, Goincourt, Le Mont-Saint-Adrien, Saint-Martin-le-Nœud, Therdonne, Tillé și Aux-Marais.
Hidrografie Rețea hidrografică Comuna se află în bazinul hidrografic Seine-Normandie. Este drenată de râul Saint-Just, râul Saint-Quentin, Thérain, Avelon, Liovette , canalul 01 din comuna Fouquenies , canalul 01 din Saint-Lucien , canalul Chemin de Savignies , canalul Planului de Apă din Canada , Wage și un alt curs de apă mic .
Orașul se întinde la poalele unor coline împădurite, pe malurile râului Thérain, la confluența cu Avelon (23 km) și Liovette (9 km), într-o fostă zonă mlăștinoasă. Wage (3 km) este un pârâu mic ce izvorăște la Beauvais și se varsă în Thérain, pe malul stâng, la Wagicourt, în comuna Therdonne, la un kilometru sud-est de comună. Pârâul Berneuil (12 km), traversat de autostrada A16, confluează, de asemenea, la sud-est de Beauvais, la mai puțin de un kilometru, pe malul drept al râului Thérain, în comuna Allonne. Planul de apă din Canada, situat la nord-vest de Beauvais, urmează iazurilor din valea râului Thérain.
Thérain, având o lungime de 94 km, izvorăște în comuna Gaillefontaine și se varsă în râul Oise la Saint-Leu-d'Esserent, după ce traversează 43 de comune. Caracteristicile hidrologice ale râului Thérain sunt monitorizate de stația hidrologică situată în comună. Debitul mediu lunar este de 5,45 m³/s. Debitul mediu zilnic maxim a fost de 37 m³/s, atins în timpul inundației din 22 martie 2001. Debitul instantaneu maxim a fost de 39,8 m³/s, înregistrat pe 25 martie 2001 .
Avelon, cu o lungime de 23 km, își are izvorul în comuna Senantes și se varsă în râul Saint-Just pe teritoriul comunei, după ce traversează unsprezece comune. Caracteristicile hidrologice ale râului Avelon sunt monitorizate de stația hidrologică situată în comună. Debitul mediu lunar este de 1,02 m³/s. Debitul mediu zilnic maxim a fost de 15,5 m³/s, atins în timpul inundației din 22 iunie 2021. Debitul instantaneu maxim a fost de 22,7 m³/s, înregistrat în aceeași zi .
Două planuri de apă completează rețeaua hidrografică: planul de apă Canada (36,4 ha) și planul de apă Chemin de Savignies (4 ha) .
Gestiunea și calitatea apelor Teritoriul comunei este acoperit de Schema de Amenajare și Gestionare a Apelor (SAGE) „Sensée”. Acest document de planificare vizează un teritoriu de 1.219 km², delimitat de bazinul hidrografic al râului Thérain. Perimetrul a fost stabilit la 27 ianuarie 2023, iar SAGE propriu-zis este, în 2024, în curs de elaborare. Structura responsabilă de elaborarea și implementarea acestuia este Sindicatul Intercomunal al Văii Thérain (SIVT) .
Calitatea cursurilor de apă poate fi consultată pe un site dedicat, gestionat de agențiile de apă și Agenția Franceză pentru Biodiversitate .
Climă Orașul beneficiază de un climat oceanic degradat (din cauza distanței față de mare, situată la 90 km în linie dreaptă, în dreptul localității Le Tréport).
Colinele din ținutul Bray protejează Beauvais de precipitații. Cantitățile de ploaie sunt mai mici decât media națională, însă frecvența acestora este mai ridicată. Ceața este un fenomen des întâlnit. Departamentul înregistrează, în medie, 41 de zile de vânt pe an, acesta suflând de obicei din vest sau sud-vestDiagnosticul teritoriului rural al departamentului Oise, 2005, Direcția Departamentală pentru Agricultură și Păduri din Oise . Cele patru luni de vară – iunie, iulie, august și septembrie – au temperaturi maxime medii de peste 20 °C.
Urbanism Tipologie La 1 ianuarie 2024, Beauvais a fost clasificată drept „centru urban intermediar” de către INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) , conform noii grile comunale de densitate cu șapte niveluri, definită în 2022.
Beauvais este orașul-centru al comunității de aglomerație Beauvaisis, un organism public de cooperare intercomunală (EPIC) care cuprinde 53 de comune și peste 100.000 de locuitori, dintre care Beauvais reprezintă singură majoritatea teritoriului și a populației (aproape 58.000). În acest context, 28 dintre cei 45 de membri ai consiliului municipal din Beauvais sunt, de asemenea, membri ai consiliului comunitar al Beauvaisis, care reunește un total de 101 consilieri .
Beauvais face parte din așa-numitele orașe „mijlocii” sau „infra-metropolitane”, care sunt orașe cu o populație cuprinsă între 10.000 și 100.000 de locuitori și care sunt centrele intercomunalităților lor respective. În acest context, Beauvais este membru al asociației Villes de France (fosta „Fédération des villes moyennes”), o organizație pluralistă a aleșilor locali care reprezintă și apără interesele orașelor mijlocii .
Asociația Villes de France a fost condusă de Caroline Cayeux, primar al Beauvais și președinte al comunității de aglomerație Beauvaisis, din iunie 2014 până în septembrie 2022, când i-a succedat Gil Avérous, primar al Châteauroux și președinte al Châteauroux Métropole.
În 2016, congresul anual al asociației Villes de France, având tema „Conviețuirea pusă la încercare de finanțele locale”, s-a desfășurat la Beauvais, în incinta Quadrilatère.
Utilizarea terenurilor Utilizarea terenurilor în comună, așa cum reiese din baza de date europeană Corine Land Cover (CLC), evidențiază importanța teritoriilor artificializate (55,5% în 2018), în creștere față de 1990 (47,5%). Distribuția detaliată în 2018 este următoarea: zone urbanizate (33,2%), terenuri arabile (27%), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicație (18,2%), păduri (7,4%), zone agricole eterogene (5,7%), spații verzi artificializate, neagricole (4,1%), pajiști (3%), ape continentale (1,5%) .
IGN pune la dispoziție un instrument online care permite compararea evoluției în timp a utilizării terenurilor din comună (sau din alte teritorii la diferite scări). Sunt disponibile mai multe epoci sub formă de hărți sau fotografii aeriene: harta Cassini (secolul al XVIII-lea), harta de stat-major (1820-1866) și perioada actuală (din 1950 până în prezent) .
Căi de comunicație și transport
Căi rutiere Autostrada A16 deservește aglomerația prin ieșirile 14 și 15. Aceasta permite accesul spre Paris (în 55 de minute) către sud, precum și spre Amiens (în 45 de minute) și Calais (în 2 ore) către nord.
Se află în centrul unui nod rutier important, între vechiul drum național 1, care leagă Paris de Calais, și drumul național 31, care leagă Reims de Rouen.
Mai multe drumuri departamentale leagă Beauvais de comunele învecinate: RD 901: leagă Beauvais de Marseille-en-Beauvaisis și Grandvilliers spre nord-vest, fiind o secțiune declasată a drumului național 1; RD 149: leagă Beauvais de Crèvecœur-le-Grand spre nord; RD 1001: leagă Beauvais de Breteuil spre nord-est și Chambly spre sud, fiind o secțiune declasată a drumului național 1; RD 938: leagă Beauvais de Saint-Just-en-Chaussée și Ressons-sur-Matz spre est; RD 927: leagă Beauvais de Méru spre sud, pe drumul spre Pontoise; RD 981: leagă Beauvais de Gisors, Vernon și Évreux spre vest.
Unele dintre aceste drumuri departamentale sunt exclusiv urbane: este cazul RD 35 și RD 139.
Pe 11 februarie 2008, drumul rapid pentru ocolirea sudică a Beauvais a fost inaugurat. Construirea acestuia a necesitat realizarea a optsprezece poduri, printre care și un pod cu tirant.
Transport feroviar Gara Beauvais, inaugurată în 1857, fiind deservită de liniile TER: Beauvais - Persan Beaumont - Paris-Nord; Beauvais - Creil - Paris-Nord; Le Tréport-Mers - Abancourt - Beauvais - Paris-Nord.
Transport aerian Aeroportul Paris-Beauvais, cunoscut și sub numele de Aeroportul Beauvais-Tillé, datează din anii 1930 și se află la nord de aglomerație. Sosirea companiei aeriene low-cost Ryanair la 1 mai 1997 a permis dezvoltarea aeroportului, acesta devenind al 9-lea aeroport din Franța ca număr de pasageri, după Aeroportul Bordeaux–Mérignac și Aeroportul Nantes Atlantique.
Plan d'eau du Canada Planul de apă "Plan d'eau du Canada" este un lac artificial situat în nord-vestul orașului Beauvais, de-a lungul râului Thérain, un afluent al Oisei. Numele său provine de la expresia "can en dent", care desemna un câmp în formă de dinte, conform vechilor registre cadastrale. În secolul al XIX-lea, acest loc era folosit ca hipodrom pentru curse de cai și ogari pagina 3.
Toponimie În epoca romană: in opidum Bratuspantium (secolul I î.Hr.), Bellevakoi on polis Kaisaromagos (secolul II), Belvavaci quorum civitas Cesaromagus (secolul II), Caesaromago și Casaromago (secolul III). În perioada francă: Bellovacis (secolul V), Belloaca urbs (583), Bellovacus (845), Belvagus (secolul VIII), Belvagorum civitas (secolul IX), Bellovacum (circa 970). În Evul Mediu: Belgevacus civitas (secolul IX), Belvacensis episcopus (863), Bellovacum (circa 1110), Biauvais (1132), Beauves (1147), Beauvez (1247), Biaves (1279), Biauves (1284), Beauvaiz (1369), Beauvais (secolul XV). În dialectul picard: Byeuvé, Bieuvé.
Beauvais își trage numele de la tribul galic al Bellovacilor, care făceau parte, conform lui Cezar, din Gallia Belgica (Belgae). Acești „Bellovaci” sunt menționați de Iulius Cezar în lucrarea sa Commentarii de Bello Gallico. În secolul al IV-lea, numele lor a fost atribuit capitalei lor, orașul fiind numit „Belloaca urbs” în anul 583. Sufixul galic „-āco-” era utilizat pentru formarea adjectivelor, însă rădăcina cuvântului nu are o explicație certă.
Anterior, se numea „Kaisaromagos” (menționat în Geografia lui Ptolemeu) și „Caesaromago” în texte latine. Acest nume galo-roman înseamnă „piața lui Cezar” sau, mai exact, „câmpia lui Cezar”.
Pronunțiile dialectale locale în limba picardă sunt Bieuvé [bjœveː] și Biauvé [bjoveː].
Istorie Preistorie și Antichitate